sâmbătă, 7 iulie 2012

Wilmaaaaaaa! I'm hooomeee!

Si-am ajuns si acasa. Fu frumos la Grecoteia country, dar imi urlau vintrele dupa o ciorba neaosa, nu supa de ulei de masline , cum au aia.
Grecia, cum o stiti, bine mersi, bronzata, parjolita, inecata in tsatsiki si alte asemenea frecaturi si carneturi,bun, pan' la anu' nu-mi mai trebe.

Poze nu bag, ca are gugal destule, insa nu ma pot abtine sa nu va arat cu ce vedeta m-am ciocnit la aeroport. Topaia hazbandu' pe acolo ca un paparazzo infierbantat, ii vedeam pleata rasarind, cand si cand, din multimea de reporteri, de-am zis ca mi-l racoleaza aia, atat de sprinten era. Si vedeta, na:


In rest, rusii cum ii stiti. Ei, uscati morti, copii chirati, plictisiti si tarati de colo colo. Ele , balsoi style, mai ca ti-ar fi servit si-un dos de palma, daca indrazneai sa te uiti la ele.  Unde vedeai un bolovan, hop si-o matrioska cu ghirlanda de plastic, hawaii style, calare pe minerala, la fotoshuting.
Ei, 90s reloaded, cu slipi din aia ridicati pana la subrat, de ti-era rusine sa ridici privirea din pamant.

Englezii, parliti ca la rotisor, obezi si kitchosi (exceptand varsta a treia, unde plangeai dupa outfiturile lor). Ce mai, m-am simtit ca o zana, sex simbol.
Asadar, nu mai faceti diete, treceti la muleuri si emigrati in Grecia sau in Vestul civilizat, sa vedeti acolo self-esteem boost.

Inchei aceasta scremere ne-literara cu inca fro doua poze, flora, fauna si etc.

                                         


                                          Sictir total,nesimtire maxima,imi sarea in poala sa-i dau de mancare.


                                          Urat, apa calda, pestisori, bleah. Sa nu mergeti.


                                         La noi cresc boschetii, la ei cresc din astea. Viata.
                                    

Dedicatie nu va dau, ca nu inteleg ce zic aia  si ce-i mult strica, zic.
V-am pupat.




6 comentarii:

  1. :)))))))))))))) welcome home, Wilmaaaaaaaaa!

    RăspundețiȘtergere
  2. ce-mi plac mie prezentarile tale neconventionale :)

    RăspundețiȘtergere
  3. :D adica lipsite de inspiratie. Asta mi-e stilul "aoleu, ce sa scriu, ce sa scriu?" :P

    RăspundețiȘtergere
  4. Wellcome soro! bine ca mai zisesi ceva ca ma ingrijoram :)

    Ma bucur ca ti-a fost buna vacanta, mie imi place la nebunie stilul tau de a scrie, conventional sau ne :)

    Poza cu pestera e misto rau detot :) da apa calda si cu pestisori e si la noi, valuri numa' cat trebe, inca ma balaceam in dansa acu 8 ore :(((

    Incerc sa screm si eu niste poze ca textul e scris deja, nu stiu cat de literara o sa fiu dar cantitate e, nu gluma :))

    PS1: Ma luminezi si pe mine cine-i nenea palarios? :D Recunosc, ne-uitatul la TV mai lasa si lacune impardonabile :)

    PS2: Tocmai am prestat un papanas fals pt dra Lu :D

    Pupam si noi zana - sex simbol, tine-o tot asa, imi place atitudinea :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Oaaa, fusasi la balaceala? vreau detalii, sa-mi spui cum s-au distrat piticii:D
      Nenea cu palarie e Bute, mare boxeur, frumos, ce sa zic. Ma asteptam sa fie mai "accidentat", avand in vedere meseria.

      Cum facusi papanasul?:D

      Ștergere
    2. Bute ... :) ma tem ca nu as fi avut idee cine e, nici daca ma uitam la TV :D Nu-i rau :) credeam ca-i vre-un latino-cantator ceva :)))

      Papanasul s-a constituit, in Buc, pe inserat, din: gogosi cumparate, smantana si gem de fructe de padure idem :)
      Procesul tehnologic a fost in felul urmator:
      -s-a scos gogoasa din casoleta, s-a gaurit cu un pahar de tzuica
      -s-a umplut cu straturi succesive de smantana si gem
      -s-a pus motzul, adica ce se decupase anterior
      -s-a uns bine si pe dinafara cu acelasi maglavaisuri, cu imbolduri semi-estetice
      -s-a bagat la microunde 20 de sec, pana au devenit vag fluide maglavaisurile

      Se cheama "papanas de criza" (mai corect de "lene/antitalent bucataresc") si a fost infaptuit din dorinta drei Lu, care dupa masa de pranz, inainte de plecarea de la mare, urla ca vrea la desert PAAA-PAAA-NAAAASI -exact cu aceeasi intonatie (fara urlete evident) pe care mi-o imaginam eu la postul tau despre dansii :)

      Ea saraca, urla mai mult de disperare ca se termina vacanta si trebuia sa plecam, vroia sa mai traga de timp, mancasem intr-adevar si niste papanasi deosebit de gustosi cu cateva seri inainte.
      Eu radeam de ma prapadeam, tot gandindu-ma la tine :)
      Sa nu intelegi ca radeam de urletele saracei copile (singurul episod de acest fel din toata saptamana), de ea se ocupa mama, care tragea ponoasele ca ii tot promisese ca o sa cautam papanasii prin 2 Mai (la ora 13 cand ardea soarele de te facea franjuri).

      Ștergere