V-am zis ca ma mut? NUUUU? Eh, reiterez: ma mut! Demain, domani, tumorou imi iau catrafusele si plec la mama! Na, uite asa, ca m-am suparat pe voi ca io va iubesc si voi ziceti ca fac ciorba prea acra... :P just kidding guys ..Da' de mutat tot ma mut.
Iata ca veni si Ziua Z (sau M de la mutare?!?) si mi se instaura un oarescare vid in stomac. Ciudat tare sa vezi cat de usor e sa-ti indesi ultimii 7 ani in cativa saci.
Ma gandisem initial sa-mi aranjez hainele frumos, sa nu-mi mai dau de lucru cand ajung acasa...si pe urma mi-am dat seama, ca daca ma apuc sa-mi iau fiecare lucrusor la mana, acum, inainte de marele abandon, o sa ma loveasca jalea si bocetu amintindu-mi cum am facut io mamaliga cu cutare facalet si cate stoluri de tsantsari am kilarit cu cartea cealalta. Pfff...
Asa ca le-am pus claie peste gramada, ca deh, mai bine le aranjez acasa si iau amintirile cu mine, decat sa le aranjez aici si sa le las in urma...nu? ;)
Si ca sa nu-mi para rau de despartire, azi de dimineata se hotarara baietii veseli de la RATB sa faca greva si sa ma oblige pe mine sa merg cu perpedesu-mi gratios la munca. No bun, dupa primii 50 de metri de injuraturi, m-a cuprins primavara si parca mi-a parut rau ca n-am avut un starbacs sau un mecdo in drum, sa ma plimb si eu cu cafeaua in mana, ca o doamna ce sunt. Pai nu? Asa ca m-am delectat cu o fiola de ketonal, ca sa-mi fie soarele mai stralucitor si asfaltul mai ferm sub talpile-mi reumatice.
Si nu stiu altii cum sunt, dar mie mi s-a parut Bucurestiul destul de merry and cherry cu toata degringolada asta, ca doar deh, traiam aceeasi drama. Which reminds me...asistai io in trecutu-mi glorios, acu doua luni, la un training pe vanzari in care ni se enunta o teorie ce suna cam asa: you're ok i'm ok, i'm not ok you're ok...you're not ok...i;m not ok...naiba mai stie. Ideea era ceva de genul " sa moara si capra vecinului", cu alte cuvinte, daca tie ti-e nashpa , parca ma simt si eu mai bine :D De unde si bunadispozitia si primavareala sclipicioasa din ochii Bucurestenilor, azi dimineata.
In concluzie, ma gandesc eu ca sigur s-o bucura cineva ca scapa de mine din preaminunata capitala, asa ca, doar de afurisita ce sunt, o sa zic...stiti ce? Si nici ca-mi pare rau ca plec! Io va abandonez pe voi, na! Si ma intorc doar cand o sa vreau, da?
P.s.: pentru invitatii la cafea, pizza, fornetii si alte evenimente culturalo-barfo-discotecice va rog sa ma instiintati cu cel putin 3 ore inainte, ca vin:D
V-am pupat!
Paste fericit!
