E atunci cand...

Ma simt ca un copil pentru ca primesc nuiele cu funda verde sclipicioasa si inimioara din fetru. Oare ai vazut ca era o inima acolo?
Cand te vad cumparand lipici ,sa-mi repari cadoul, si as vrea sa nu se fi rupt, numai sa nu te vad necajit...sau poate am sa-ti spun ca imi place asa cum e, putin rupt.
E atunci cand zici tu ceva in supermarket si eu mai mai ca abia astept sa ma prefac suparata si rad in suflet, iar tu ma lipesti de tine in fata raftului cu conserve, sa imi tiuie urechile a liniste si a bine.Si a tine.
E cand ma duc la culcare inaintea ta si te aud razand dincolo cu prietenii tai si ma bucur ca ti-e bine, pentru-o clipa, si-apoi ma zoresc sa fug, sa dorm, sa visez, c-acusi ai sa vii si ai sa-mi ceri sa ma iei in brate.

Mai e si atunci cand, singura acasa, ma rostogolesc prin pat si dau cu nasul de perna ta si te miros si mi-amintesc ca azi, la munca, la metrou, in tramvai, cand scriam un mail si beam o cafea, imi lipsise mirosul tau.

E cand razi rautacios, bucuros, satisfacut, ofticos,galgait, copilaros, cand as face tumbe si flicflacuri cu mintea, sa-ti tin rasul ala viu,ca esti viu.

E cand imi spui despre tine si nu stii ca ma dor durerile tale,dar ca ma bucur ca mi le spui.

Si mai e atunci cand vii si cand pleci, cand te iarmiros si ultimsarut,sa iti tina, sa ne tina, cand imi pupi mana si cand iti stralucesc ochii si aprinzi luminile orasului pentru mine. Si n-ai habar ca ai putea aprinde becul din camera si tot ar fi Craciun in inima mea.

Atunci e fericirea.