Pai culori, pahare, forme, geometrie, ceva cu gust de zapada, nicidecum de capsuni (propozitie fara predicat, da?).
Ea vede un instrument social, un clinchet, o poveste, un sarut. Poate ca el vede un somnifer, o pasiune, o amanta perfida, spumoasa, blonda dulce amaruie, care-l pandeste de dincolo de usa si-i sare la gat languros, imediat ce ea, cealalta ea, a plecat. Si nu se stie cine scapa cu viata din triunghiul asta beat.
N-am nimic cu oenologia, dar ce are ea cu mine,cu noi, bieti romani pierduti in "vicisitudinea vietii"?
Ah, Ovidiule, nu puteai sa scrii de curajosi si vajnici, in loc sa te lauzi cu ulcelele noastre cu vin? Al naibii model.
Urasc alcoolul si il respect, in egala masura. Ma intalnesc cu el, ocazional, de doua trei ori pe an, cat sa nu-i pierd gustul. fierbinteala dinauntru, dusman perfid al carui chip nu vreau sa-l uit niciodata.
Si nu ma hotarasc, tu, curvistina , de te dai tare in spirit, legi sau dezlegi?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu