joi, 26 martie 2009

Qui va me couvrir de baisers?

tu
acolo
eu
aici
suntem amandoi
in noaptea asta
iubire din fibra optica
asa:
tu sclipesti de acolo
eu te iubesc de aici

o iubire la viteza maxima
ametitoare


...fiecare iubire are momentele ei virtuale...a mea asa s-a nascut...:)


http://www.youtube.com/watch?v=IrZcB-9i7I0

marți, 24 martie 2009

m-a facut mama muza :)

provin dintr-o familie cu multe muieri..muuuulte...da multe tare de tot...tin minte ca la moartea strabunicii mele am avut un soc, din ala de genul "resident evil" cand te trezesti intr-o incapere cu zeci de fiinte, de origine necunoscuta, cu aceeasi mutra si intentii criminale..in cazul meu, pupatul cu bale...cum spuneam..ne-am adunat la inmormantare, ocazie trista, evident, dar nu neasteptata, avand in vedere cei 94 de ani ai Maitsei..si m-am trezit intr-o mare de bunici, matusi, stra-matusi, verisoare, nepoate, stranepoate...alll with the same face!!!

multi ar spune ca e de-a dreptul fascinant sa ai asa gene in familie, si singurii barbati sa fie doar cei ademeniti prin intermediul farmecelor feminine ale neamului lui Beciu...insa cand tu esti singura, dar SINGURA care nu seamana cu tot neamul..well..outsider is little said...pe langa adunatura mea de increngaturi muieresti, mignone, slabanoage, satene si crete, am ajuns sincer sa cred ca parul meu blond si ochii verzi si cei 2ocm peste media familiala sunt indiciu clar de abandon prematur de catre mama blonda, fiica de baroni norvegieni...de unde si visul meu neascuns ca intr-o zi sa ma reunesc cu familia mea bogata si stilata, si drept rasplata pentru viata-mi comuna de pana acum, sa primesc un palat pe langa Paris si o casa de vara prin Cascais...mda...dreams dreams dreams ..

noh, revenind la subiect, si anume "muze", trebe sa precizez ca am si trei bucati nepoate, una de la sora-mea si doo de la verisoara-mea si , respectiv, unicul (repet UINICUL) meu var.

astazi as vrea sa vorbesc despre Nambar TU din cele trei, adica fata sora-mii, care a avut deosebita placere de a-mi demonstra, in nu putine ocazii, care-s placerile si bucuriile de a deveni matusa la 12 ani (v-am spus...varianta oficiala e ca-s copil facut tarziu...io inca o mai astept pe Lady Mother sa ma recupereze din Bucuresti;;)

asa...unul din episoaedele mele preferate cu printesa mostenitoare Violeta este unul la care nu am participat fizic, insa intru spirit...oh yeah :D
Intr-o seara in care ramasese la ai mei, o intreaba mama ( pe care o vom identifica generic drept "Mamaie") ce asternuturi vrea : cu ursuleti, inimioare, pasarele, barbie, luceafarul in cadere...you know the stuff..

Vio : alea in care doarme "forfecutsa"

Mamaie : bon, deci cearceaful cu lebede (il am din clasa a 8-a, do not laugh)

...


Mamaie: ce pijamalutse vrei Vio? alea galbene cu ratsutse sau cele roz cu iepurasi?

Vio: alea in care doarme "forfe" ... ( pustoaica are 1,20 si 35 de kile fata de 1, 72 si 75 cate prezentam eu la acel moment ;)

bon, zis si facut, improvizeaza maman un elastic sa agate salvarii de puradoaica, ii sumeca manecile la bluza, si Nani
...

Mamaie: la ce capat al patului iti pun pernele ? ( patul e de fapt renumita canapea extensibila pusa paralel cu televizorul, ca in toate casele de romani, unde se piaptana si ciucurii la covor :)

Vio: la ce capat doarme "forfe"?

Mamaie : Pai nici nu stiu, ca o sucita, se culca la un capat, si o gasesti mereu la celalalt ( which i do, pentru ca ma fatsai pana nu mai las nici tapiteria pe pat, daramite asternuturi ;;) )

acestea fiind spuse, neavand puradoaica nici o solutie palpabila pentru aceasta ultima dilema, o sudeaza mama de pat ( in partea.....stanga...sa zicem) si se da stingerea...

a doua zi dimineata, nu mica i-a fost mirarea reginei mama sa vada ca printesa mostenitoare sforaia angelica in partea dreapta a patului. :D noh...asta a fost acum 2 ani..

si ar mai fi multe, dar nu-mi vin toate acum in minte...dar promit sa mi le pun intr-un word, ca mereu is mai "spumoase" atunci cand mi le amintesc decat atunci cand ma apuc sa le scriu pe blog...

cu alte cuvinte, sunt o muza, care sunt, si tare ma bucur acum ca nu locuim in acelasi oras, altfel nu stiu cat de recunoscatoare ar fi sora-mea cu o pustoaica de 12 ani care bea whiskey cu redbull si fumeaza 1 pachet juma de tigari pe zi ;;)


God help me, i have to become a better person :)

vineri, 20 martie 2009

Suflete parfumate

Exista oameni care miros a pasarele atunci cand canta.
A soare,cand se trezesc.
A flori,cand rad.
Alaturi de ei,ceilalti se simt
Purtati de balansul dulce al unui leagan ce danseaza agale intr-o dupa-amiaza tarzie,fara ceas si fara agenda.
Alaturi de ei,ceilalti se simt ca si cand ar manca floricele in piata centrala,
Lingand picaturi de inghetata topita,
Inmuindu-si degetele in vata pe bat de culoarea cea mai dulce care poate exista.
Timpul este altul.
Si viata isi recapata chipul ce-l are cu adevarat,dar pe care oamenii se dezvata sa-l mai vada.
Exista oameni care miros precum grumazul Domnului,
Si a baie in mare cand apa e calda si cerul albastru.
Alaturi de ei,ceilalti stiu ce exista ingeri si ca unii dintre ei sunt invizibili.

Alaturi de ei,oameni ajung acasa si schimba pantofii cu toc pe papuci de casa.
Alaturi de ei,poate fi aprilie,dar pare a fi dimineata de Craciun din timpurile cand se trezeau dimineata si gaseau cadouri de la Mos Craciun.
Exista oameni care miros precum stelele aprinse de Dumnezeu in cer si acelea pe care reusim sa le aprindem pe pamant.

Exista oameni ce miros a cafea sorbita in tihna,
A jucariile pe care nu ne induram sa le lasam din mana,
A pacea pe care o canta linistea,
A plimbare in gradina.
Alaturi de ei,ceilalti inteleg ca senzualitatea este un parfum ce se ridica din interior si ca atractia ce ne misca cu adevarat nu trece doar prin corp.
Se scurge prin alte vene,
Pulseaza in alta parte.
Alaturi de ei,ceilalti inteleg ca atunci cand rad Dumnezeu le e alaturi,chiar langa ei.
Si ceilalti rad deschis ca un copil nastrusnic.

...

forfecutsa loveste !!

de ce inca un blog?

Pentru ca ,desi vorbesc pana ma uita Dumnezeu, nu-mi plac introducerile si , prin urmare, mai tot ce am facut pana acum a fost cam "din topor" adica, cu capul inainte si degetele incrucisate.... (v-am spus ca ma uit vorbind..:P) ..


asa...back to reality:) acest blog nu va fi unul tematic, culinar, de puericultura sau mai stiu eu ce . Va fi insa unul despre bucatareli si tentative prajituresti, despre cele trei gogosi de nepoate, despre martisoare "de casa" si gafe...ale mele:)

va astept

forfecutsa