marți, 30 octombrie 2012

Azi nu e ieri






Cica si eu merit premiul intai cu coronitaapardoncolier.
Si in loc de imn, la urcarea pe podium, cu imortelele la chiept, iata:


P.S.: Nu pe bune, numai mie mi se pare ca florile oferite la premieri seamana cu imortelele care se vand la portile cimitirelor? Nush, zic si eu, nu dau cu parul.


luni, 29 octombrie 2012

Nu-mi pot aminti cand am zambit ultima oara

Acum un an, m-a oprit receptionista de la intrare. Era uimita de faptul ca eu zambesc mereu si mi-a spus ca ii place, ca de cate ori intru in cladire, ii zambesc.
Nu-mi dadusem seama pana atunci, nu o faceam constient.
Cateva zile mai tarziu m-am oprit. Si nu-mi mai amintesc sa fi zambit, eu din mine, din zambetul meu intern. Am ramas fara de zambete-n poseta.

Am incercat sa-i mai zambesc, de fiecare data cand o vedeam. Ba chiar imi facusem un obiectiv din a-i zambi. "Give the person a reputation to live up to". Imi daduse o stacheta. Eram cea care zambea, asa ca am zambit. Dar n-a mai reactionat. Imi raspundea la fel de placid cum le raspundea si celorlalti.

Bineinteles ca am mai zambit.Uneori chiar rad. Dar am constatat ca mi-a murit zambetul intern.Sau poate doar s-a terminat.Ca o baterie, ca un strat de grasime scarboasa pe care o folosesti, o consumi pic cu pic, in timp ce trupul tau, culmea, se straduieste sa devina mai frumos.

Adica mi-am consumat zambetul intern, ca sa pot sa mai am zambete. Inca mai zambesc, dar mi-am ispravit rezerva.

Ma gandesc ca asa e cand "cresti".Deh, te maturizezi, nu mai sunt caii verzi de pe peretii tineretii.Asa e, dar mie-mi placea zambetul meu intern.Doar ca acum, asemeni mie, mai noua, mai veche, mai batrana, inca hilar de tanara si nestiutoare, zambetul mi-e limitat. Trebuie sa mi-l cultivi, sa il meriti, sa mi ti-l chemi.

Mi s-a terminat zambirea si nu mai stiu cand s-a terminat.

Cam ca in serial. Cand ea nu-si mai aminteste ultimul sarut.Ultima zi cand a fost fericita.




Asta e pentru natafleata de mine, care la 16 ani chiulea prin baruri afumate, doar ca sa fie cool si acceptata, desi ar fi preferat sa fie acasa, sa bea o cafea, sa-si faca tema la franceza.
Nu imi e dor de mine.











sâmbătă, 27 octombrie 2012

Giveaway Le Cafe des Bijoux - Castigatoarea


Iata ca a trecut si saptamana, parca mai greu pentru mine si Lee Loo, care numaram zilele si ne framantam de nerabdare, sa vedem cine si mai ales ce a castigat.
Evident ca au existat preferinte,fiecare si-a dorit sa castige colierul preferat, insa Random.org a decis, ca intotdeauna.
Without further ado, va invit la parada celor 27 de participante:



1. Gabriela Petre
2. myeva
4.Orsi
8.Gabriela
12.Andreea
13.Roxana Iorgu
17. Lumi
19.Ramona Minea
20.Anonim
22.Runia
25. Erika S.
26.Daciana
27. Iulia Nita



 Iar castigatoarea esteeeeeeeeee (drumroll,please): 


Roxana Iorgu! Draga Roxana, iata ca , pana la urma, cifrele 5 si 13 ti-au purtat noroc.Astept un email de la tine cu adresa la care doresti sa primesti colierul, cu mentiunea ca va dura cateva zile, cat ii trebuie zanei Lee Loo sa ti-l "teasa" frumos.

Va multumesc tuturor pentru participare, m-a bucurat teribil sa va vad cautand, analizand si alegand ceea ce va place.
Mi-am dorit din tot sufletul sa pot organiza un giveaway prin care sa va pot rasplati , pentru ca stiu ca sunteti o mana de oameni frumosi ce-mi viziteaza pagina zi de zi, si pentru asta  meritati toate florile si colierele din lume.
Promit sa revin, de-acum, in fiecare luna cu cate o surpriza faina, asa ca ramaneti pe frecventa;)

Inchei cu un mesaj de la draga de Lee Loo, care e atat de incantata si emotionata, de zici ca-i dadura aia de la bac 10 la filosofie :D :

"Am inceput sa confectionez accesorii din placere; le fac cu drag, imi pun in ele energia, zambetele, bucuria si ....noptile albe, pentru ca zilele mi le ocup cu un job din cu totul alt film.:) Sigur ca e un domeniu deja exploatat, sigur ca drumul este deja batatorit, dar intentia mea nu este sa reinventez rota ci sa pornesc de la elemente pe care timpul le-a patinat si sa deconstruiesc, pentru ca apoi sa le pun din nou cap la cap in propriul meu puzzle si sa OFER.

In momentul in care Forfecutsa mi-a propus sa facem acest giveaway am acceptat fara rezerve: 1) pentru ca mi-e draga tare si 2) pentru ca mi s-a parut o ocazie excelenta sa vad care este reactia naturala a unor oameni care nu ma cunosc personal. Iar reactia voastra a fost o surpriza frumoasa. Sigur ca nu ma asteptam sa aruncati cu oua si rosii dupa mine - nu de alta dar cititoarele Forfecutsei nu au cum sa fie altfel decat ea(a se citi printre randuri: inteligente, recptive, funny si deschise)- dar reactiile vostre au fost...au fost...aaah! :)) . Mi-ati facut saptamana mai frumoasa si marturisesc ca (si eu!)am avut emotii inainte sa aflu numele castigatoarei.

Felicitari, Roxana! Se pare ca 13 a fost cu noroc de data asta! Abia astept sa-ti primesti colierul si abia astept sa te vad purtandu-l, fie chiar si pe facebook; sper sa-ti placa la fel de mult si live si sper sa ne vizitezi pagina in continuare.

Fetelor, va multumesc tuturor pentru sustinere, pentru cuvintele frumoase, pentru participare si pentru acel "je ne sais quoi" pe care doar oamenii FRUMOSI te fac sa-l simti!
Leeloo"

Si, special pentru Roxana (please insert Cheshire cat smile here) :




vineri, 26 octombrie 2012

Tu,gagico, ce artista esti,mo!

Meh, io inteleg ca in unele zone ale tarii "gagica" e o treaba asa, fainaaaa, moooo, dar doresc sa reiterez faptul ca astia ca mine, in speta Miticii (cu accent pe a doua silaba;))  nu prea rezonam la "gagica" sau "tipa aia de maica-ta", mai ales daca treaba asta se intampla in cadru "ofitial". Mint. Tresar de-mi vine sa-i tresar si aluia de ma gagicareste una dupa ceafa. Ca ase ii pe la regat, moo!

Racorita fiind, va anunt cu deosebita bucurie ca maine fac sarmale pentru sotul meu care stie sa ma roage frumos sa mai fac niste sarmale din alea divinecadecandn-aimaifacutsimtcamatopescpepicioare.  Noroc ca nu mi-a zis "tu,gagica,pui de niste sarmale", ca mi-e ca-l trimiteam in delegatie acolo unde pica gagigicile ca popicele si scot varza de la murat, cand aud asa vorbe faine.
Daca vreti reteta, ziceti.Nu cred sa fie roman sa nu stie cum se fac sarmalele, dar , vorba aia, orice ocazie sa razi de reteta altuia e binevenita, asadar ma ofer cu placere.

Ca tot veni vorba de arta,care cu sarmaua, care cu vopseaua, aruncati un ochi la MyOwlBarn. O gasca de oameni talentati s-au adunat si au facut un calendar pentru 2013, plin de bufnite, numa' una si una. E de mentionat faptul ca apare acolo si o romanca foarte talentata, Oana Befort si puteti fie descarca un calendar predefinit, fie alege imaginile care va plac si compune un calendar dupa sufletelul propriu.

Apreciati , va rog, elocventa si coerenta autoarei. Revenim maine cu castigatoarea de la giveaway si cu ceva mai mult talent.

Si o dedicatie, in ton cu coma intelectuala in care voios ma aflu astazi:















marți, 23 octombrie 2012

Ca-n prima zi.Pai da.


Act I.

- Ma iubesti?
- Aham.
- Cat de mult?
- Mult.
- Cat?
- Pai intr-atat de mult incat....Si daca tu n-ai fi, atunci eu....Si fara tine..
- Ce bine.Inseamna ca suntem chit

  Act II.
 
- Ce faci?
- Muncesc, zi-mi ce e, am treaba.
- A, nu, nimic.

30 de secunde mai tarziu...

 -Auzi?
- Mmm?
- Ma iubesti?
- Da.Ce vrei?
- Nimic, intrebam si eu.

Alte 30 de secunde mai tarziu...

- Da’ auzi?
- Din ’85.
- Ma gandeam ca n-ai mai facut de mult costite din alea...












.