miercuri, 16 noiembrie 2011

Cum te leaga si te dezleaga un copil

Celor alergici la siroposenii le spun de pe acum ca ar face bine sa schimbe canalul, pentru ca astazi prezentam povestea de iubire si tradare a unei sarcini...mai vijelioasa decat orice amor din carti.

Degeaba spune lumea ca o logodna, casnicie, convietuire reprezinta actul sau actele suprem(e) de "impreunare" cu un altul. Aiureli. Va spun eu. Cand faci un copil, din clipa in care il vezi pe monitorul ala dand din maini si picioare, poc-pac-aind din inimioara lui minuscula, si realizezi ca e al tau , in aceeasi masura in care este al lui, eh....atunci intelegi ce inseamna sa te legi un om. Si e , oameni buni , cel mai frumos lucru pe care il pot face doi oameni care se iubesc. Din clipa aia omul de langa tine nu mai e un strain, e tatal/mama copilului tau. E ala care te-a ajutat sa creezi cea mai misto fiinta de pe pamantul asta, te-a ajutat sa creezi, punct.

Asa ca va rog, va implor. Faceti-i din dragoste, din suflet, cu incredere, cu rabdare si cu zambetul pe buze. Pentru ca adevarul este ca, si asta nu va spune nimeni, multe sarcini nu-s lapte si miere. E greu, al dracu de greu. E greu de uneori ti se taie respiratia de frica, de nu vrei nici sa misti capul de teama. Si , sarcina dificila au ba, treaba asta nu mai dispare. Grija. Odata creat blastocistul de iubire, your life as you know it, it's gone :) Grija de parinte nu mai dispare niciodata. Si daca va faceti griji ca nu-l veti iubi de-ajuns, n-aveti teama. O sa-l iubiti din prima clipa. Grija e si ea iubire, in forma ei primitiva.

Asa ca aveti grija de voi si faceti copii doar cand ii doriti. Pentru ca atunci cand ii doriti, gasiti puterea sa priviti monitorul ala gol, gasiti lacrimi de plans cand el nu mai misca, si inima de frant cand moare. Pentru ca si puii mor. Iar asta nu mi-a spus-o nimeni. Copiii mor, si atunci mori si tu odata cu ei. Si asta te dezleaga si te biciuieste si te arunca in cel mai adanc hau in care ai fost vreodata.

Asa ca va rog doar atat, faceti copii, din tot sufletul. Dar faceti-i doar daca ii doriti. Pentru ca nu doresc nimanui sa ajunga pe masa aia de macelar, unde se smulg copii din burta mamei.

Iubiti-va copiii, azi. Luati-i in brate si mirositi-i, si mai iubiti-i un pic. Si rugati-va sa imi piara nodul asta din gat si gheara asta care ma strange de inima. Si sa am curaj din nou sa cred.

23 de comentarii:

  1. Cu dragoste multa si cu aceeasi durere in suflet te imbratisez. Acum avem ingeri...

    RăspundețiȘtergere
  2. o sa fie bine, prietena draga! te imbratisam cu multa dragoste, eu si maimutica!

    RăspundețiȘtergere
  3. si eu va imbratisez pe voi, inmiit:) nu ma indoiesc ca e bine, doar ca uneori mai e si rau...am auzit ca asa ar trebui :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Moni, curaj si credinta ca totul va fi bine. te pup si imbratisez cu mare drag!

    RăspundețiȘtergere
  5. Forfecutsa, eu ma gandesc la voi. Sa fiti bine. Si tu si printesa si inca vreo doua prietene care-s pe drumul asta. O sa fiti bine!

    RăspundețiȘtergere
  6. Ada, iti multumesc din suflet.
    Asa cum spunea un proverb "It takes a village to raise a child", am inceput sa cred ca e nevoie de o comunitate ca sa vindeci o inima.
    Trebuie sa fim bine, cale de intors nu :)
    Te imbratisez cu drag.

    RăspundețiȘtergere
  7. O Doamne!!! Mult curaj si multa speranta si tot binele din lume ti-l doresc. Imi pare atat de rau sa citesc tot mai des astfel de istorii (tocmai ma bucuram pentru bucuria printesei si acum ma intristez pentru tine). Si mai ales ca vad cu cata dragoste scrii despre minunea asta de a da viata unui om. Dumnezeu ne da incercari dar tot El ne ajuta sa le depasim si ne rasplateste (cel putin asa cred eu), asa ca sunt convinsa ca o sa-ti transforme lacrimile in lacrimi de bucurie. Si eu ma rog sa primesc, la un moment dat, darul asta. Sa dea Domnul sa-ti fie bine!

    RăspundețiȘtergere
  8. Draga mea Radda,
    Asa este, la noi a fost o alegere din dragoste, si tot cu dragoste o sa trecem si peste perioada asta si, speram noi, vom reusi sa avem un pui, candva.

    Iti doresc sa primesti puiul dorit cat mai curand, si sa fie cu noroc. Important e sa-l primesti cu inima deschisa.

    Te imbratisez cu drag.
    Monica

    RăspundețiȘtergere
  9. imi pare rau, ai scris f frumos, pur si adevarat, cum stie doar cel ce-a trecut pe acolo. imi pare rau ca ai trecut pe acolo.
    sper sa-ti revii, am un umar pe care ti-l ofer cu drag, cand vei vrea si cand nu vei vrea.

    RăspundețiȘtergere
  10. Luminita,

    De-ai sti ce bine-mi face umarul pe care mi-l oferi, ajuta mult sa stii ca esti inteleasa, mai ales ca experienta asta e atat de greu de digerat :)
    Te imratisez si ii imbratisez si pe hunii tai frumosi:*

    Da-mi un mail cand ai chef de povesti:)

    RăspundețiȘtergere
  11. Draga forfecutsa, iti doresc sa-ti fie bine, sa va fie bine, cat mai curand.
    E cea mai neagra disperare pe care o cunosc, dar devine mai putin cumplita cu timpul. Pentru mine au trecut 4 luni. Disperarea aia nemarginita, si pentru care nu-ti imaginezi ca poate exista vindecare, e inlocuita cu timpul de durere, tristete, regret si apoi, incet, de speranta.
    Mai departe nu stiu inca, dar iti doresc, si-mi doresc si mie, vindecare si sperante implinite.

    RăspundețiȘtergere
  12. Draga Cristina,

    Imi pare foarte rau ca a trebuit sa treci si tu prin asta. Ai imensa dreptate, toata durerea unei astfel de experiente se traduce prin disperare pura, dar se transforma in altceva. Imi pare rau ca a trebuit sa trecem prin asta, sincer. Dar sper sa ne fie bine amandurora, in timp:)

    Te imbratisez din tot sufletul!

    RăspundețiȘtergere
  13. Am fost si eu pe drumul asta....e tare greu...vor veni si vremuri mai bune....

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. of, imi pare tare tare rau, asa cum numai unul care a fost acolo intelege.
      sa dea Dumnezeu sa vina vremuri bune si pentru noi si pentru tine:)

      Ștergere
    2. Stii, lucrurile se intampla cu un motiv, desi e foarte greu de inteles si de vazut la momentul respectiv...Insa mie mi s-a intamplat sa aflu ca sunt din nou insarcinata exact pe cand s-ar fi preconizat sa nasc copilul ce n-a mai fost...m-am macinat luni in sir ca de ce eu, ca ce am facut, oare nu l-am vrut suficient de tare? Oare nu m-am ingrijit? Oare el/ea nu m-a vrut ca mama?....dar uite ca nu as putea fi acum insarcinata daca sarcina anterioara ar fi mers lin...Cert e ca trebuie sa cauti care e cauza exacta...am fost diagnosticata ulterior cu trombofilie si acum fac tratament.
      Incredibil e ca am un copil de 2 ani cu care am avut o sarcina perfecta, nici urma de probleme, bb nascut ca in filme, repede si cu familia alaturi....Cand am pierdut copilul anul trecut nu-mi venea sa cred ca mi se intampla, nu intelegeam ce ma lovise...
      Am divagat prea mult :) Cert e ca vin si vremuri mai bune, insa am o teama constanta legata de sarcina de acum..sper ca voi reusi sa o duc pana la capat..

      Ștergere
    3. Draga mea,

      Nu ai divagat, ci m-ai ajutat, crede-ma. E asa cum spui tu, e foarte important sa intelegi ce s-a intamplat, macar medical vorbind. Eu am uter bicorn si am aflat abia la sarcina asta. Desi regretul ca acel copil nu se va naste o sa fie mereu, ma bucur ca am descoperit problema si ca pot lua masuri, pentru a nu se mai repeta.

      Ma bucur mult pentru sarcina ta cea noua, in cate saptamani esti?

      Monica

      Ștergere
    4. 8 saptamani stresate :))
      Nina

      Ștergere
    5. oof, micul gogosel (sau gogosica) :D Sa creasca mare si sanatos si miscacios:D Cu incredere inainte, da? Va fi bine, minunat chiar!
      Sa-mi dai de veste ! Imbratisez burticul stresat:*

      Ștergere
    6. A venit la inceputul lunii! L-am chemat mai devreme, pe la 37 de saptamani ca ma temeam pt el....acum ma uit la el si nu-mi vine sa cred ce drum am avut de urmat ca sa ajungem aici....
      Cand va fi sa fie iti doresc si tie un drum lin si un deznodamant pe masura...pup, Nina

      Ștergere
  14. Draga forfecutsa, am ajuns pe blogul tau de la postarea cu Pampers. Si apoi am citit, si am citit (ca mi-a placut)si am citit postarea anterioara, in care descriai cu atata bucurie asteptarea lui bebe.. iar apoi am ajuns aici. La postarea asta. Care mi-a frant inima si m-a facut sa plang ca un copil.
    Nu stiu daca am mai citit ceva atat de revelator in ultimele multe luni. Indemnul tau "Asa ca va rog doar atat, faceti copii, din tot sufletul. Dar faceti-i doar daca ii doriti." mi-a dat practic o palma dupa cap. Nu ca undeva in sinea mea nu as fi stiut asta, dar nimeni nu a mai zis-o atat de frumos si de articulat, cu subiect si predicat. E ingrozitor faptul care a dus la scrierea acestui text, e ceva atat de dureros si de nefiresc, incat nu s-au inventat cuvinte. Dar.. e o lectie pentru toate femeile. Le-as da-o la citit tuturor, si barbatilor, fiecarui om in parte. Ca sa nu uite, grabiti de timp, ce e important. Ca din necazul tau sa poata sa iasa macar ceva bun: oamenii sa se trezeasca, sa invete, sa-si aduca aminte ce e important pe lume..
    Imi aduc aminte si de cele 9 luni de sarcina chinuitoare ale surorii mele, o sarcina complicata, diagnosticata cu placenta previa, risc enorm de pierdere de bebe, imi amintesc disperarea din ochii ei de a face totul cat mai bine, de a reusi sa-si nasca fetita cat mai aproape de termen. Cumplit. Si uite-o acum: http://www.facebook.com/photo.php?fbid=362416150450276&set=a.100250940000133.337.100000456816802&type=3&theater
    Apoi imi aduc aminte de cei 6 ani lungi si lati in care verisoara mea a facut tot ce era omeneste posibil pentru a ramane insarcinata: de la desfundare de trompe, pana la tratamente naturiste. Nimic. Bebele nu se arata, iar ea se usca efectiv de atata dorinta si suferinta. Voia sa fie mama, si parca nimic nu putea sa o ajute. bebe nu a venit, asa ca s-a programat la vitro. Ultima sansa. O singura sansa de fapt, e costisitor. Iar cu o saptamana inainte de a merge la bucuresti la ultimele analize etc, a venit Pastele, ocazie cu care a facut curatenie generala in casa. In spatele cartilor de pe raftul bibliotecii a gasit un test de sarcina, vechi, de cand facea in fiecare zi teste cu o consecventa inumana, asteptand cele doua liniute. A vrut sa-l arunce, dar s-a gandit sa-l faca si pe ultimul, sa nu arunce obiectul nefolosit. Si-a facut testul si l-a lasat intr-un recipient de plastic pe bazinul dde la baie. Nu spera nimic. Asa ca a uitat cu orele de el. Intr-un tarziu, muuult mai tarziu, a revenit in baie si a vazut testul. DIn obisnuinta de a vedea rezultate negative, l-a luat si l-a dus la cosul de gunoi. Cand sa-l arunce, a vazut cu coltul ochiului ca parca ceva e diferit... si atunci abia a vazut, bebele ei venise, era in burtica. Dupa atatia ani, atata suferinta, atatea chinuri, atatea ganduri. Uite-l acum si pe micul eric: http://www.facebook.com/photo.php?fbid=373261899365701&set=a.316677128357512.79959.100000456816802&type=3&theater

    RăspundețiȘtergere
  15. Asa ca draga forfecutsa, (iti zic draga pentru ca sa stii ca sunt aproape de suferinta ta) sa stii tu de la mine, o sa fie bine, o sa fie perfect, cand nu te astepti, CUM NU TE ASTEPTI MAI BINE. Eu cred in asta, asa cum cred ca ce imi spun mie medicii, ca nu se stie cum e treaba cu mine, daca o sa pot avea copii, din cauza unei probleme de sanatate, NU E ASA. Eu o sa am copii, pentru ca mi-i doresc, din toata inima, cu toata fiinta mea, mai mult decat orice pe lume.
    Lucurile bune vin greu, poate ca asa e sa fie. Poate trebe sa trecem prin chinurile cele mai cumplite ale sufletului, pana cand la final sa avem ce ne dorim. Eu ma gandesc al tine, sa te impaci cu gandul, sa accepti. Si sa stii ca bebele tau ingeras se va intoarce la tine, sub forma celui de-al doilea copilas pe care o sa-l cresti pana la adanci batraneti. Exista un suflet care te-a ales sa-i fii mama, si asta nu poate fi impiedicat de nimic fizic.
    Imbratisari multe, de la o viitoare mamica (nu ma intereseaza ce mi se spune), catre o mamica in stand-by (sufletelul ala care vrea sa-i fii mamica te asteapta asa cum il astepti si tu pe el... acum e o chestie de sincronizare fizica).

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Draga mea Andreea,

      N-ai idee cat bine imi face scrisoarea asta a ta, caci e o scrisoare in toata regula. Ma bucur enorm de bucuria verisoarei si surorii tale, si de puii frumosi pe care ii au.
      Imi place tare mult cum gandesti , asa si trebuie. Tu vei fi mama, pentru ca asa simte inima ta, indiferent cum, si cand. E ceva ce va veni la tine, la noi, candva.
      Pana atunci, cu credinta inainte. Asa zicea si sotul meu: nu am obtinut nimic usor, cu atat mai putin cand a fost vorba de lucruri bune. Dar cred ca lucrurile bune vin la oamenii care isi deschis inima pentru ele, asa ca astept sa ne dam de veste reciproc.

      Te imbratisez cu mult drag, asa, ca o prietena careia i-ai adus o mare mangaiere.
      Monica

      Ștergere