Știu că poate fi înspăimântător. Că ,deseori, nu știți dacă va fi bine, că vi se umflă picioarele, vă doare spatele, burta e și ea dureroasă. N-ați mai dormit de luni bune, ați vărsat, probabil, toată sarcina, sau ați stat la pat, îndopate cu medicamente. Că vreți doar să se termine, să iasă, să fie acolo, că nu mai puteți. Și e normal să simțiți așa.
Că , poate, azi e o zi proastă. Copilul nu mănâncă sau varsă tot, plânge non-stop și nu știți ce să-i faceți. Că au trecut, probabil, luni de când n-ați mai dormit mai mult de trei ore legate, că trec zile fără să vă spălați pe cap, că e casa un haos și e , pur și simplu, prea mult.Știu.Și e ok să simțiți că nu mai puteți, că vreți să evadați, că vă țiuie urechile de prea multă liniște, atunci când copilul adoarme pentru 10 minute.
Știu. Și vă invidiez.
Și mai știu că grețurile, durerile de burtă, de oase, migrenele,insomnia, foamea, toate-s grele și aveți zile când vreți să o luați la fugă.
Și e ok să fugiți puțin, o jumătate de ora, o oră, o zi, un week-end, le meritați, aveți nevoie.
Dar vă rog, dacă azi e una din zilele acelea grele, în care îi mulțumiți cerului că a mai trecut o zi și n-ați stricat copilul, în clipa aia cea mai grea, când vă vine să îmbrațișați peretele și să vă prelingeți pe lângă el... în clipa aceea, o singură dată, vă rog să vă amintiți cât sunteți de binecuvântate. Pentru că vă dor oasele, capul, burta, sânii, vă e greață și somn și lehamite pentru că în voi sau în brațele voastre e un copil.
Și nu uitați că merită. Și că sunt multe, multe multe, mii, care visează. Cu migrene, dureri de oase, grețuri, insomnii și zile în care ar vrea să se prelingă pe lângă pereți. Cu pastile, creme, supozitoare, ovule , injecții. Fără să știe dacă le va fi vreodată greață pentru că așteaptă un copil. Fără să știe dacă le va durea spatele pentru că puiu-i mare și apasă. Fără să știe cum e să plângi de somn și de neștiintă, cu un copil în brațe.
Nu uitați că sunt oameni pentru care greul vostru e un vis. Just saying. Be grateful.
Off, imi pare rau, mi-au dat lacrimile. Asa gandesc si eu, chiar daca sunt putin la mijlocul baricadei.
RăspundețiȘtergereSă nu te simți vreo clipă vinovată că ești la mijlocul baricadei. E povestea ta și sunt visurile tale, ai tot dreptul să te bucuri de ceea ce ai și să suferi după ceea ce-ți dorești.
ȘtergereBuna, vreau sa-ti spun ca iti inteleg pozitia. Nu prin prisma visului tau in particular, pentru ca pentru mine nu simt ca a venit acel moment in care vreau sa am un copil. Dar inteleg ce inseamna sa ai un vis, o dorinta mare-mare pentru care lupti continuu si totusi nu devine realitate.
RăspundețiȘtergereNu dispera si nu renunta! Am cel putin 4 prietene apropiate care-si doreau mult mult un bebe si au pierdut sarcini, si au facut tratamente, si au fost la doctori, la manastiri si au tinut posturi si asta ani intregi. Si pana la urma s-a intamplat si pentru ele! Si da, acum cand stau de vorba cu ele nu mai tin minte tristetea dinainte...
Iti spun ce le-am spus si lor atunci: lupta in continuare. Foloseste toate metodele stiintifice sau babesti in care tu crezi, dar nu inceta sa crezi ca ti se va intampla si tie intr-o zi miracolul.
Si in plus, pentru ca nu ai nimic de pierdut, fa zilnic urmatorul exercitiu: uitandu-te in oglinda (sau doar in gand, cand mergi pe strada), spune-ti tie (de preferinta cu voce tare dar e 0k si in gand): "Eu sunt insarcinata. Eu sunt perfect sanatoasa si sunt insarcinata. Eu duc cu bine sarcina la termen." E bine sa repeti cat mai des cuvintele astea. In acest fel tu ii spui subconstientului tau si prin el corpului tau sa fie sanatos si capabil sa formeze si sa pastreze o sarcina.
Pot sa-ti spun ca toate cele 4 prietene ale mele au inglobat si aceste afirmatii in rutina lor zilnica, pe langa tratamente si rugaciuni si alte metode pe care le utilizau. De cand au inceput sa foloseasca algoritmii astia zilnic, au ramas insracinate in 2 pana la 5 luni. Coincidenta sau nu, aceasta metoda nu are cum sa-ti faca vreun rau. E doar puterea mintii tale asupra corpului tau.
Fie ca visul tau sa se implinesca curand si sa ai si tu parte atat de "greul" dar mai ales de dragostea de care au parte mamicile. Numai bine, I.
Draga I,
ȘtergereMesajul tau m-a facut sa zambesc,iti spun si de ce. Uneori, deseori, ma trezesc spunandu-mi in gand ca sunt gravida, si ma intreb daca nu-s nebuna.
Lasand autosugestia la o parte, la noi sunt si alte probleme de alta natura, care nu se vindeca odata eliminat stresul/obsesia, sau cu autosugestia, insa mergem mai departe cu optimism, vizualizand mereu momentul in care vom fi si noi acolo.
Te imbratisez si-ti multumesc pentru cuvintele frumoase, they help.
Te imbratisez, Mo! Sa dea Dumnezeu sa nu mai poti de greata cit mai curind, si cind o sa te vaieti mai rau, apai atunci o sa-ti trimit linkul asta, bine?
RăspundețiȘtergereS-a facut! Te pup, draga mea!
ȘtergereAh, asta vroiam sa zic si eu da' a zis Ioana inainte. Da, este trist ca altele nu pot, insa asta nu inseamna ca vreo secunda din sarcina aia m-a "alinat" ideea asta. Din pacate am auzit-o de prea multe ori cand imi era mult prea rau. Si m-a facut sa ma simt vinovata ca eu pot si altii nu. M-a facut sa ma simt ca si cand as fi un om rau. Ale.
ȘtergereNu am acuzat si,doamne fereste,n-am spus niciodata ca orice femeie care sufera in timpul sarcinii sau dupa ea ar trebui sa se simta vinovata ,acuzata ca ar fi nerecunoscatoare. Nu functionez asa si speram sa reiasa asta din ce am scris. Toti avem dureri,greutati,toate legitime, si toti avem motive sa ne si bucuram,chiar daca asta nu ajuta mult in clipa aia in care esti jos. Regret ca nu s-a inteles ce-am vrut sa spun,ca oricat de greu ar fi,uneori ajuta sa te gandesti ca e dintr-un motiv fundamental bun. Si ca si eu astept cu nerabdare sa simt greul ala, ca nu idealizez maternitatea,oricat de mult mi-as dori-o. Si da, sunt convinsa ca vor fi multe zile in care-mi voi dori sa-mi iau campii,dar abia astept. Cam asta era ideea,ca nu-i cu baricade,cu good guys si bad guys. Nu are de ce sa fie asa:)
ȘtergereEu zic asa, cu 2 copii prin casa, ca sa ma incurajez, ca totul va fi bine. Asa o sa fie si la tine :)
RăspundețiȘtergereVa fi bine, fara indoiala!
ȘtergereOf, iti doresc din tot sufletul sa devii mama cit mai curind. Ma rog pt tine, sa stii. Tinctura debrinca ursului ai incercat? Face minuni, sa stii... Corina
RăspundețiȘtergereIti multumesc, Corina, din suflet!
ȘtergereAm incercat si brinca ursului, problema nu sunt solutiile.Avem niste "defectiuni" clare prin instalatii, acum facem tratament.
Slava cerului ca traim in zilele noastre si avem cu ce ne trata, altfel era trist.
Am scris textul asta intr-un moment in care mi-era rau de la hormoni si ma gandeam asa, ca merita.
Imi vine sa ma tavalesc pe jos de plan. Te inteleg PERFECT!. Stiu, am trait ABSOLUT tot din ce ai scris! Am facut depresie, chiar. Si intr-o buna zi am renuntat sa mai sper, sa mai lupt, sa ma mai gandesc. Suna tamp, dar asta am facut. Mi-am bagat picioarele si am zis: PANA AICI!
RăspundețiȘtergereNo more sex! O perioada. Si nu cu scopul de procreere! Era doar de eliberare hormonala. Pana am redescoperit cat de frumoasa poate fi viata si dincolo de acest vis. Si intr-o buna zi, minunea s-a intamplat. Asa, simplu, pe nepusa masa, pe neanuntate.
Nu stiam ca ea se cuibarise in burta mea. Am mers sa mi se dea ceva sa imi vina mai repede ca ma saturasem sa fiu atat de nervoasa si recalcitranta si sa ma cert cu omu in casa. Si ca in filmele cu prosti, eu am facut test dupa ce am descoperit sarcina la ecograf.
Acum la fel s-a intamplat. Am zis sa lasam protectiile ca avem antecedente cu Mariuca. Si Doamne-Doamne m-a binecuvantat iar. Si nu m-am bucurat vreo saptamana. Dar imi doream 2 copii si unul dupa altul.
Stiu ca e greu, dar nu imposibil. Stiu persoane care au asteptat peste 15 ani si cand credeau ca gata, nu va mai fi, minunea s-a intamplat.
Te pup si te imbratisez cu mare drag!
Vero, stiu ca tu intelegi. Si eu am facut pauza aia de care spui tu, simteam nevoia sa nu mai asociez sexul cu procreerea , punea prea multa presiune pe noi, asa ca am zis piua cateva luni, si a fost minunat.
ȘtergereAcum o luam iar de la capat, batraneste, cu tratamente si ce-o fi o fi. Ma bucur ca tu intelegi, multi imi spun sa fiu optimista, sa atrag energii pozitive, sa nu ma stresez, sa sa. Am trecut de mult prin toate starile astea, de-acum viata merge mai departe, iar tratamentele sunt o parte din viata noastra (frumoasa, de altfel). Cand va veni, insa, Dumnezeu stie.
Te imbratisez si te pup1
Cata dreptate ai Moni!
RăspundețiȘtergereDa, si eu m-am vaitat si inca o mai fac, dar ii multumesc lui Dumnezeu pentru minunea oferita, si ma rog ca in curand sa va binecuvinteze si pe voi cu o astfel de minune! Te pup si te imbratisez cu drag! Ma gandesc mereu la tine! :-*
O sa ai 2 sau 3. Asta simt eu. Unul dintre ei va fi blond si cret si unul va fi leit tatal sau. Niciodata nu dau gres. Te pup,
RăspundețiȘtergereNina
Tu , Ninuco, pai daca iese blond si cret seamana tot cu ta-su:)) Suntem famelie de spalaciti:D 2 -3 zici, ai? Imi place:D
ȘtergereTe pup si pup si flacaul,
Mon
Am uitat. Daca il faci si pe al 3-lea va fi fetita. Saten inchis, ochi imensi caprui, gene dese dese. Va fi iubire vietii tale. Nu ma intreba cum vad. Doar vad.
ȘtergerePup,
Nina
Yes! deci iese si o fata:D
ȘtergereMihai ma ameninta cu trei baieti (da Doamne, nu stramb din nas0, dar ar fi frumos si o mandra.
Ah, Ninuco, cum ma faci tu sa zambesc de fiecare data,draguta de tine.
Pupalau!
o imbratisare
RăspundețiȘtergereO imbratisare right back at ya!
ȘtergereTe inteleg. Am facut 6 luni de dipherelini dupa o endometrioza operata laparoscopic. 6 luni dupa operatie am stat sa ma gandesc daca sa fac sau nu injectii hormonale; dupa 6 luni am deliberat ca da. Au urmat 6 luni de nesomn, bufeuri de caldura, nici nu mi mai aduc aminte ce dar stiu ca a fost horror. Si sarcina si menopauza la un loc cum zicea ginecologul meu. A urmat sarcina din prima luna dupa oprirea tratamentului si revenirea menstruatiei, O sarcina usoara, fara ce scrii tu acolo. Acum bebe are 2 luni jumate. In afara de primele 2 sapt cand am fost black out si m am luptat cu instalarea lactatiei; totul este ok si destul de easy. Si ma spal pe dinti, ma duc la epilat, ies la cafea, etc. Deci iti tin pumnii si iti doresc o sarcina usoara si un bebe intelegator.
ȘtergereNimic nu se intampla intamplator, nu? :)
RăspundețiȘtergereIntamplarea mea a fost sa te gasesc cu postarea asta azi, cand am mai bine de-o luna de copil caruia-i tot revine o enterocolita nashpa, cand copilul meu a facut acum vreo luna soc anafilactic de la un atibiotic dat de un cretin de medic in Bals si am stat 10 zile la ATI, cand jobul ma scoate din minti, cand bona ma scoate din minti, cand ...cand...
Si, da, asa e, in momentele astea ma gandesc ca toate eforturile si greutatile sunt rasplatite cu varf si indesat cand Prichi al nostru imi baga un MA-MA...si ma topeste.
Si, da, vei avea si tu parte CAND VA FI MOMENTUL TAU.
Eu cred tare-tare ca tot ceea ce trebuie sa se intample -se intampla. Atunci cand trebuie, poate nu neaparat atunci cand VREM noi.
Tin pumnii!