Ăteciment perenting pe Bucovel, by Leana lu' Beciu'

Stăteam de vorbă cu nebuna de sor-mea, care oficial e o doamnă, neoficial, e jumătatea Neoană din duo-ul de succes "Neoana și Stroboscoapa" (succesul urmează, hafcors) și ne amintirăm de copilăriile noastre diafan -feminine, de prin diverse bătături, care cum și-a nimerit nucu' jenealojic, iacă.

Mno. Se făcea că dăduse soarele pe Bucovel , carele soare el , săracu, dă cam zilnic, dar când afară e februar și mă-ta mare te încotoșmănează ca pentru jerul siberian, parcă te trec vagi călduri , iaca. Și se făcea, deci, că dăduse soarele mai a primăvară și  ce s-a gândit căpiata? Ia c-a venit vara, mergem pe Bucovel, la baie!   

Am anturat-o și pe Floricica, vecina mea, fata a mică a lu' nea Gheorghiță, și duse am fost. Ghinionul nostru a fost că ne-a văzut nea Turcu', un vecin care-o tot cerea de nevastă pe mamaie de când rămăsese ea văduvă, săraca, și s-a dus să ne pârască la babetă.

A urmat fugăreala secolului, pentru bucoveni, de la gârlă, din dreptul unității militare, apoi prin spatele curților, tot în sus pe gârlă, pe la nea Arghir (ăla cu gard verde și vaci de lapte), apoi pe islaz și de-acolo înapoi, roată, prin față pe la Turcu' și în curte la noi. Baba după noi, cu nuiaua în mână, a reușit să-mi ardă vreo două la cur, ca-n filme, fix când făceam saltul gazelei, la adăpost, în curte.

M-a pedepsit și m-a închis în casă, cu oala de noapte la picioarele patului și nuiaua pe masă, giast in cheis. A fost prima și ultima oară când m-a troznit, biata de ea, dar după aia mi-a făcut carne de la borcan , pe țepușă, și mămăligă friptă, cu magiun și miez de nucă, deci ne-am împăcat.


Va urma.