Se afișează postările cu eticheta papa. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta papa. Afișați toate postările

sâmbătă, 23 februarie 2013

Corn Chowder cu spanac si bacon crocant


Pândesc supa asta de multa vreme, de când m-a lovit mania Pinterest-ului cel dătător de pofte și călduri pe șira spinării.
Planetele ni s-au aliniat astăzi, când hazbandul a optat pentru eternul curry de pui, lăsându-ma pe mine în voia cărților de bucate, să-mi fac ce mi-o gâdila burticănelul mai abitir.
După ce am verificat vreo șaizeci de surse (reminiscențe tocilărești) , am ajuns la concluzia că baza pentru Corn Chowder sunt cartofii si porumbul, doh, cu eventualele variațiuni pe temă și resurse, după pofta și putința omului.
A ieșit o supă cremă cu ștaif, dulce,aromată și sățioasa, ideală pentru zilele în care ți-e silă să și mesteci sau când te trezești cu prietenii pe cap și n-ai ce pune pe masă în douăj' de minute.

Dar destul cu poezia, să trecem la aparate:

Corn Chowder cu spanac și bacon crocant
pentru 4 persoane (sau pentru mine și numai pentru mine,bwahaha)

- 500gr cartofi
- 300gr de porumb din conservă sau boabele de la 4 știuleți de porumb (veni-mi-ar vara)
- 100gr bacon/pancetta/costiță afumată
- 4 căței de usturoi, feliați
- o ceapă albă medie, tocată mărunt
- o tijă de apio
- 1 1/2 l supă de pui/legume sau apă
- două linguri de smântână grasă
- 50gr unt
- 200 gr spanac/kale/salată
- două frunze de dafin
- sare, piper, cimbru uscat
Optional : chili, sos worcestershire sau orice alt tip de sos picant preferați



Rumeniți baconul feliat foarte subtire în untul topit, până când devine crocant. Dați-l deoparte, să se scurgă pe un șervet,cât continuați pregătirea supei. Inăbușiți ceapa, tija de apio tocată mărunt si usturoiul în untul în care ați prăjit baconul, adăugați cartofii tăiați cubulețe, supa, foile de dafin si jumătate de linguriță de cimbru uscat. Fiebeți la foc mic, până cand cartofii sunt pătrunși, dar încă fermi (aproximativ 20 min). Adaugati porumbul dulce si lasați să mai fiarbă inca 15 minute, cât se împrietenesc toate-n oala.

Separați o treime din supă într-un vas și pasați restul , împreună cu smântâna. Adaugați crema rezultată peste supa rezervată anterior si aduceți-o din nou la punctul de fierbere, adaugând și spanacul. Dacă folosiți spanac congelat, nu va avea nevoie de mai mult de 10 minute pentru a fi gata, iar cel proaspăt are nevoie de maxim cinci minuțele, cât să se înmoaie.

Asezonați cu sare, piper si chili si serviți cu câteva fâșiuțe de bacon crocant.
Like such:



Supo-ciorbo-crema asta este extrem de potrivită pentru zile frumoase ca cea de azi, cand ai vrea să-ți coși plapuma de suflet. Este cremoasă și crocanta, totodata, de la boabele de porumb, dulceagă și ușor afumată, o adevarată bombă calorică ridicată la rang de papa bun.

O recomand pufos!

luni, 18 februarie 2013

Atelierele Harnicia va prezinta un nou scurt metraj intitulat "Cele 52 care au speriat Colentina"

br /> Trecusera mai bine de cinsprezece ani de cand hazbandul gustase ultima oara gogosi, iar foarfeca nu mai tocase nici ea de cand era fata la mama ei acasa, asadar nostalgia isi cerea tributul crocant cat mai curand si cat mai pufos.

S-a  gandit foarfeca la ele o zi o si o noapte , si le-a visat aranjate delicat pe un platou frumos, cum vazu ea in pozele cu staif. Si-apoi se gandi , cum bine spuse hazbandul, ca micile bilute de aluat au crescut cu noi, in vremuri de demult, pe cand unica masura le era ligheanul. Asadar, un lighean cu gogosi sa fie, au zis. Si a fost:

Cele 52 care au speriat Colentina

Doamnelor si domnilor, va prezentam, iata, Gogoasa la Lighean. Pentru preparare (a lor, a gogosilor, ca dara nu a ligheanului) randuiti cele trebuincioase astfel:

- 500 gr de faina si inca doua-trei linguri, de v-o fi aluatul prea umezos (de la ouale cele grase ale gainii vecinei)
- 240 ml lapte
- 50 ml ulei
- 25 grame de drojdie (un cubulet)
- 3 linguri de zahar
- coaja unei lamai
- extract de vanilie (cat va lasa sufletul)
- 3 oua
-ulei pentru prajit
- o jumatate de lingurita de sare


Plamadeala
Primeniti laptele cu zaharul, coaja de lamaie si vanilia si puneti parfumul de dulce la fiert molcom, pret de cateva minute, cat sa se inmoaie zaharul in zama, dar fara sa dea in clocot.

Intre timp, cerneti faina cu sarea intr-un lighean incapator si lasati-o sa seada o tara, cat ii ia plamadelii sa creasca si sa se umfle, intru viitoare coca buna.

Frecati drojdia cu doua linguri de lapte caldut (nu fierbinte!) si presarati putina faina deasupra, lasand-o apoi sa creasca timp de cateva minute. Cand vedeti ca drojdia s-a infuriat si faina de la suprafata a crapat, turnati drojdia peste faina si incepeti sa framantati , cu mila si drag.

Adaugati ouale si , apoi, treptat , laptele caldult si uleiul, alternand intre cele doua. Framantati vartos pana cand aluatul vi se desprinde de dejte si lasati-l sa se odihneasca.

Ar trebuie sa fie lipicios, dar suficient de legat cat sa va cada de pe degete la final. Daca ouale au fost prea mari, e posibil sa aveti nevoie de inca doua-trei linguri de faina presarate la final, cat sa mai framantati aluatul un minut si sa -l dezlegati de bratul gospodinei.

Acoperiti ligheanul cu un stergar curat, si lasati-l sa dospeasca timp de o ora, poate mai bine de atat, pana cand aluatul atinge buza castronului.

Intindeti foaia de aluat pe blatul de lucru, uns cu putin ulei inainte vreme, si decupati rondele cu un pahar cu buza subtire. Poate fi acel pahar de sampanie cumparat pentru acea prima cina de acum multi ani, dar nu-i musai. Pahar sa fie.

Incingeti ulei curat, nou, intr-o tigaie uscata si prajiti gogosile la foc iute. Cele cincizezi si doua de roscate s-au rumenit in maxim douazeci de minute, in timp omenesc, cu omul cel de sot luat drept ajutor de bucatar.

Gospodina tanara aduse, totusi, niscai obiceiuri moderne in bucataria veche si a scurs gogosile pe un servet de bucatarie, inainte ca hazbandul sa le tavaleasca prin zahar pudra, fin si vanilat.

Si-au incalecat pe-o sa si-au mancat gogoasa asa.
Adica asa:

sexy gogosica


 Fina, dulce, pufoasa, aerata, crocanta. Vorba poetesei, le auzi ciocnindu-se una de cealalta de crocante ce sunt. A se consuma cu moderatie, o data la cinsprezece ani, intru impacarea constiintei.

Pofta buna, cumetri! Sa va mearga la casa sufletului!.





duminică, 3 februarie 2013

Bucuriile simple ale unei femei cum trebuie

Asa cum unele femei sunt pasionate de moda,machiaj si alergatul pe banda ca magaru' dupa morcovul din varful crengii, eu traiesc reale povesti de dragoste cu mancarea. Din alea de se lasa cu lacrimi in ochi, cu momente de reculegere in memoria vietuitoarei ce si-a implinit destinul in burticanelul meu, cu pupici romantici peste ramasitele de copan din farfuria conjugala, cu gemete si suspine. Romantism visceral,carevasazica.
Cam asa:




A mai simpla si mai simpla friptana din hausholdu nostru este,ironic, si cea mai buna, frageda, nesimtit de pufoasa si pe gatlej usor alunecacioasa bucatica de carne. If you wanna make love to the carnita, do it like I do:

Ceafa de porc la cuptor,frageda si pufoasa 
pentru 4 persoane (sau mai bine sa stea fiecare la el acasa ,deci pentru 2 persoane)

~ 800 gr - 1kg ceafa de porc 
~ 500 gr de ciuperci (de care aveti) 
~ o capatana de usturoi taiata in jumatate ,transversal
~ doua cepe mici, feliate 
- sare, piper di tati culorili, cimbru, rozmarin
- 500 ml bere blonda
- 50 ml ulei vegetal
- 50 gr unt 

Intr-o tava incapatoare unsa cu ulei aruncati ceapa, ciupercile si capatana de usturoi si asezonati usor cu sare, piper si ierburi. Bucata de ceafa (intreaga;) ) aterizeaza fix peste ciuperci, asta dupa ce ati masat-o si pe ea usurel cu niscai sare si piper proaspat macinat. Turnati berea peste ciuperci si acoperiti tava cu folie de aluminiu.
Este foarte important ca toate ingredientele sa fie la temperatura camerei inainte de a merge la cuptor, asadar aveti grija sa scoateti carnea de la rece cu cel putin o ora inainte de a incepe sa o gatiti.
Tava merge la cuptor, la foc mediu , timp de o ora - o ora si jumatate, in functie de marimea bucatii de carne. Verificati carnea si, daca observati ca incepe sa se desprinda usor atunci cand apasati cu dosul unei linguri, indepartati folia de aluminiu.
Usturoiul va fi deja copt ,asa ca acum e momentul sa va folositi de o furculita pentru a stoarce pulpa de usturoi copt in sos, avand grija sa aruncati coaja.Eu am uns friptura cu "pasta" asta de usturoi si bine am facut, zau! :D
Adaugati untul in tava, omogenizandu-l rapid cu sosul de ciuperci, si lasati friptura la cuptor (neacoperita) timp de inca 30 de minute (sau pana se rumeneste).

Friptura este roz, suculenta -jur ca auzi zemurile tasnind din ea atunci cand o tai-, foarte frageda, de ti se topeste in gura, ia ciupercile si ceapa se topesc si se imprietenesc cu berea aia de zici ca au facut scoala impreuna, zau.
Dovada:




Animalul asta merge de minune cu un paharel de vin rosu de tara, din cele ce pateaza paharul, si cu o salata verde alaturi.
V-as sugera sa nu cumparati ridichi in perioada asta, asta daca nu va ganditi sa le inlocuiti, in salata, cu ceva creioane comestibile. Nu de alta, dar sunt numai bune pentru desenat sau jucat X si O, cat se face friptura.




Deci pofta buna!
XoXo






joi, 17 ianuarie 2013

Pentru capre si caprari


In familia mea extinsa, atotcuprinzatoare de sot si prietene si surori adoptate (plus copiii aferenti, pusi si aia la comun), mancarea ocupa un loc extrem de important. Sincera sa fiu, cele mai pasionale si fructuoase si baloase discutii pornesc de la mancare si se incheie, invariabil, cu , ati ghicit, ceva de mancare.
Asa se face ca dupa ce copilul prodigios al fameliei a prestat spanacul asta ce ar corupe si cel mai vehement carnivor, am luat barbatul de-o aripa si l-am tarat dupa mine la vanatoare de spanac, spre deosebita lui placere de om care ar prefera sa manance pietre, decat sa puna gura pe fro urma de clorofila.
Faima lui spanac a depasit, iata, granitele patriei, si ieri ne-am trezit , Je si cu sorela lu' Je, mama lu' prodigioasa, ca balim dupa spanac. Inspirata de "carcaletele cu spanac si cuscus" al susnumitei (licenta poetica ii apartine), aseara am prestat. Astfel:

Carcalete cu spanac (fara cuscus, ca mi-a fost lene, da' cu crutoane):
pentru o persoana, daca esti sor-mea, sau pentru doua, daca nu.

- o lingura de ulei sau 50 gr de unt
- o ceapa mica, taiata cubulete
- 2-3 catei de usturoi, feliute
- 500 gr de spanac congelat ( daca folositi proaspat, spalati-l si opariti-l in prealabil)
- 250 ml de lapte
- o lingurita de faina sau amidon ( pentru cazul in care folositi spanac congelat, care lasa multa apa)
- 100 gr smantana ( ar merge mai bine cu creme fraiche, da' n-avem, nu punem)


Inabusiti ceapa in ulei/unt, la foc micut. Cand este deja sticloasa, adaugati usturoiul ,care se patrunde mult mai repede, si lasati-le sa bolboroseasca amoros impreuna, timp de vreo 5 minute. Adaugati spanacul congelat si inabusiti totul cu capac, pana se desface tot spanacul.
Cand incepe sa clocoteasca (la foc mic, da?), adaugati sare, piper si fix un varf de cutit de nucsoara.
Cat timp se imprietenesc toate astea, amestecati faina/amidonul cu laptele  si adaugati-le peste spanac, sa mai fiarba timp de 10 minute.
Toata operatiunea nu dureaza mai mult de 20-30 de minute,daca folositi spanac congelat, care este deja prefiert. Asadar, mai dregeti putin de sare si piper si puteti stinge focul. Am lasat treaba sa se racoreasca putin si am adaugat,apoi, doua linguri cu smantana, am omogenizat, si am murit cu capul in oala cu spanac. The end.

Sorela a mancat maclavaisul cu putin cuscus si un ou ochi.
Eu o sa-i dau in cap cu niste crutoane si un ou fiert, taiat in sferturi si ura si la gara.

Hranite fiind caprele din sat, nu putem uita si de caprarii cei nemancatori de iarba, asa ca hazbandului i-am preparat un suc de portocale. Ok, mint. Sociabila si adorabila cum ma stiti, am avut grija sa hartuiesc toti negustorii din pietele spaniole, cand fuseram in vizita la su mama tambien. Una dintre ele a devenit preferata eterna a fameliei noastre si , la cererea publicului Dana (careia ii e asa lene sa-si salveze o discutie pe mess incat ma pune sa scriu pe blog, ha!) , bagam si o proteina, pentru masculii feroce din noi.

Carnaciori cu bere 
pentru 2 persoane ca noi

- 8 carnaciori proaspeti, de porc (ii recomand pe cei picanti, de la Kaufland)
- o ceapa rosie , taiata pestisori/fideluta, etcblabla
- 4 catei de usturoi, feliute
- o bere neagra
- doua linguri de ulei
- sare, piper, o frunza de dafin, putin cimbru

Asta e simpla. Ceapa si usturoiul se inabuse in ulei, pana se inmoaie, trantim carnaciorii in tigaie si ii lasam fro cinci minutele, cat sa se patrunda putin si sa sigilam diversele zemuri de prin ei. Hop piper, dafin, cimbru, berea si lasam sa bolboroseasca vreo 10 minute ,cu capac, si inca fro 15 fara, pana scade sosul.
Se consuma cu coltucul de paine imbaiat in sosul dulce-amarui. Si cu pofta, bineinteles.


Hraniti fiind capra si caprarul, va multumim pentru atentie si va dorim pofta buna.

P.S.:Poze n-avem, ca stimulam imaginatia.









duminică, 17 iunie 2012

Gospodina performanta,viermele si degetul asasinat


Sunt o gospodina performanta, io mai lipseam de la Olimpiada de Londra, nu stiu aia ce pierd ca nu m-au chemat. Fac pariu ca descalificam juma' din lotu' olimpic mondial, dupa o ciorba de vacuta si o placinta cu branza ca la mama acasa. Juma de tona, in doua zile.
Ieri am primit medalia de aur la proba de curatat mazare-viteza. Sotul s-a fofilat la cules de visine, dupa doua vrejuri de mazare datatoare de bataturi la degetutele-i de orasean finut. Deh, talente.

Mazarea nu v-o mai explic, ca pe-aia o stiu toti. Visinele, in schimb, au sucombat in oala cu chisalita (compot,pentru cine nu stie), la congelator, pentru posteritate, si in juma de kil de pandispan, pentru glicemie,na.
Dupa ce-am facut ikebana pe faianta din bucatarie, incercand sa le scot samburii cu scobitoarea si asasinand viermisori cu mainile goale, ca o razboinica ce sunt, m-am certat juma' de ora cu hazbandul pe tema "cate visine sunt destule visine?". Masura mea a fost domneasca, a lui a fost "toate sunt insuficiente, mai suna un prieten".
Am descantat-o, cantat-o, boscorodit-o, ba chiar am abandonat-o. Refuzam sa asist la asa sacrilegiu cu baltau de visine. Dar a iesit. Da, da, stiu. Barbatii au intotdeauna dreptate.

Iata:

Numa' buna de servit soacrei, daca vrei sa imbatranesti nemaritata, zic. Dar deh, estetica pierde, burtoiul castiga, iar sotul geme de zici ca i-a gatit Victoria Silverstedt, nu nevasta-sa.

Care nevasta-sa a mers la sigur, cu clasicul pandispan matematic, dupa formula "1-1-1-1" (cati de unu?). Adica: cate oua, atatea linguri de zahar/ulei/faina. In cazul nostru, 6.
Galbenusurile masate bine cu 6 linguri de ulei si un strop de sare. Separat, 6 albusuri batute cu bestialitate, cu 6 linguri de zahar si eternul strop de sare. Am incorporat galbenusurile in albusuri, cu grija, apoi cele 6 linguri de faina, extract de vanilie, un plic de praf de copt diluat cu otet/zeama de lamaie.

Tava am gatit-o cu nitel unt si foaie de copt, trantit aluat, lins bol, trantit si visinele. Toate visinele. Racnit ca o sa se duca la fund. Copt la foc mediu spre mic. Mai bine mic decat mediu, dar treaba voastra, faceti cum stiti.
Testat cu scobitoarea, scos, racit, pudrat, halit. Gemut. Bun.

Visine+pandispan = L'amour toujours. Astfel:


Si ca tot vorbiram de visine si proteinele implicite, o scurta lectie de franceza: Un ver vert dans un verre vert.
Cine stie, castiga!

Si dedicatie, o manea de-a lor, pica bina la cafea, mai trezeste neuronii. V-am pupat.


duminică, 27 mai 2012

Αγαπώ τα τρόφιμα

καλημέρα , dragii mei!
Azi e duminica si afara-i atat de frumos, ca-mi vine sa-mi tricotez pelerina de ploaie, ca sigur o termin si ploaie tot o sa mai fie.
Pana o veni vara aia de care sigur o sa ne plangem,azi invocam si noi spiritu' lu' Elada , cu tot cu Leonidas si Hercule , tucu-i de eroi vanjosi, ahu!

Executaram, in doi timp si mult mai multe miscari, pui umplut (cum cu ce? cu umplutura, doh!) si un taboulleh, dupa pohte si inspiratie.

Pourcedons, donc!

Pui umplut cu feta si ce-a mai intrat pe langa

συστατικά
- un piept de pui
- 100 gr de branza feta de la  Grecoteia country sau o telemea romaneasca buna (sa nu va prind cu Danish white sau alte bazaconii, ca pun spartanii pe voi)
- 2-3 rosii uscate (sau niste rosii proaspete, carnoase)
- 2 catei de usturoi - zdrobiti
- coaja de la jumatate de lamaie (cam o lingurita)
- 3 frunze de busuioc
- jumatate de legatura de patrunjel
- o lingurita de ulei de masline


Μαγειρική

Fiecare lob al pieptului de pui se taie/fileteaza, astfel incat sa rezulte o "foaie" ce va fi umpluta.
Restul ingredientelor se amesteca , la gramada, si se purcede la umplerea puiului cu maglavaisul rezultat:


Se priponeste umplutura in pui, cu ajutorul unor scobitori, si se pune la prajit/fript in doua linguri de ulei , pana se rumeneste frumos si suntem siguri ca s-a patruns oratania. Comme ça:




Cat se perpeleste galinaceea, va ocupati de Tabouleh, pe printipul "toti la gramada, viata e frumos":

- o cescuta de cuscus
- doua cesti de supa/apa fierbinte
- trei rosii carnoase
- doi castraveti , fara seminte
- doua legaturi de patrunjel
- jumatate de ardei gras
- o ceapa mica
- 3 catei de usturoi
- 2-3 frunze de menta (merge si busuiocul)
- ardei iute, dupa gust
- coaja de la cealalta jumatate de lamaie:D
- ulei de masline
- sare, piper

Cuscusul se lasa  la inmuiat/umflat cu supa fierbinte, intr-un vas acoperit.Veti sti ca e gata cand nu va mai fi lichid in vas , iar bobitele de cuscus se vor fi umflat. Afanati-l cu o furculita, ca sa se desprinda bobitele si amestecati-l cu toate legumele tocate. Asezonati cu sare, piper , zeama de lamaie si ulei de masline. Et voila,le fin!



P.S.: Tabouleh  este si mai bun daca il lasati la frigider, peste noapte, sa se imprieteneasca toate zemurile si aromele.
         Puiul trebuie sarat cu masura, deoarece si branza este foarte sarata, asa ca aveti grija sa gustati umplutura.

P.S.2:  Dedicheishan for a reini sandei,ingioi!




sâmbătă, 3 martie 2012

Repeat after me: PAAAA-PAAAAA-NAAAAASI

Papanasi, nasi, asi! Papanasi, asi, asi! Asa, rewind! Trebuie sa ma adun, pana nu ma apuc sa le scriu un cantec de dragoste, despre crusta lor subtire si crocanta, aaah, miez pufos si aerat, cu aroma usoara de branzica dulce. Of, smantana-ti languroasa, unduindu-se pe curbele atat de indecent imbietoare la dezmat, impletindu-se alene cu valurile indesate de dulceata acrisoara de afine. Tu, papanas al tuturor papanasilor, will you marry me? :D

Am innebunit, stiu, dar nu ma pot abtine, sunt divini!


'Ceasta reteta-i incropita, dragii babei, caci asa-i in bucatarie. Uneori gatesti doar cu sufletul, da-l pustiilor de cantar.
Asadar, luati de puneti de o sinergie cu mamica papanasilor si zau ca nu veti regreta. Parol !

INGREDIENTE - ochiometric

- 300 gr branza dulce (de vaci/vaca - chiar asa, de unde stiu eu daca e de la O vaca, sau de la mai multe?)
- 2 oua
- 4 linguri de zahar tos
- 1 plic de praf de copt (adica puneti praful din plic, nu plicul prafului, intelegeti)
- 10 linguri de faina (cu aproximatie)

Pentru Acoperamant (ca sa nu zic topping, ca io-s de la Bucov, si nu stiu fineturi):

- smantana sau un iaurt cremos
- dulceata (afine, visine, zmeura, kiwi, etc).

PROCESUL TEHNOLOGIC.

1. Branza se freaca vartos cu ouale, zaharul si praful de copt. Aveti grija sa gustati de zahar, nu trebuie sa fie prea dulci, pentru ca mai puneti si dulceata la sfarsit, remember!

2. Incepeti sa adaugati, treptat, faina. Secretul este sa va adaptati din mers. Daca aveti o branza mai apoasa, probabil ca va inghiti mai multa faina, de aceea nu exista cantitati clare. Omogenizati "aluatul", pana incepe sa se desprinda de peretii vasului, insa in centru este lipicios, asemeni gogosilor facute "la lingura". Important este sa puteti modela papanasii usor.

3. Cu mainile infainate, modelati bile de aluat de marimea unei gogosi si faceti cate o gaura in centru, cu degetul, avand grija sa pastrati suficient aluat cat sa puteti forma si cate o gogosica mica pentru capacul fiecarui papanas (cam de marimea unei nuci).

4. Puneti uleiul la incins intr-o cratita/tigaie (sau tuci) suficient de adanca. Aveti grija ca tigaia sa fie curata si uleiul la fel, nu vrem ca papanasii sa prinda miros de chiftele, zic.
Prajiti-i la foc iute, timp de 3 minute, pe fiecare parte.
Scurgeti-i de uleiul in exces pe un prosop de bucatarie si inecati-i in smantana si dulceata, dupa pofte si putinta!

Voila!



Sa-mi dati de veste, daca ii incercati:D
Pana una alta, eu ma pregatesc sa-l las pe Hazband la aparate, e dator cu o recenzie de carte, iar eu trebuie sa termin felicitarile.
Nu va las, insa, fara o dedicatie, asa, de week-end frumos si insorit.Enjoy!

duminică, 26 februarie 2012

Placintel cu branzaaa, Placintel cu branzaa, bine ai venit in burta mea!

Buna dimineata, crestini! Azi e Lasata Secului, nu stiati? Nici eu n-as fi stiut, daca nu-mi trimitea mama o nota telefonica cu "pune mana si fa placinta, nevasta denaturata, ca-i lasata secului!!! (insert little histerycal cry here)". Si am facut, deoarece nu-s denaturata, ofcors. Si, in al doilea rand, n-as refuza niciodata o placinta cu branza dulce, multa branza dulce, TOATA branza dulce (if possible).

Asadar, voila la distraction:



INGREDIENTE:

ALUAT:

- 500 gr faina
- 150 gr unt
- 1 ou mare
- 1 plic praf de copt (dizolvat intr-o lingurita de otet)
- 4 linguri de smantana grasa
- 4 linguri de zahar tos

UMPLUTURA:

- 1kg branza dulce
- 150gr smantana grasa
- 4 oua
- 3 linguri rase cu faina/amidon
- 100 gr de zahar (aici e exclusiv dupa gust,mai vreti, mai puneti)
- coaja unei lamai
- 100 gr stafide (inmuiate in rom)

PROCES TEHNOLOGIC:

Asta nu-i mare filosofie. Pe principiul "toti la gramada, sa tina de cald la sale", amestecam ingredientele pe grupuri, astfel:

1. Untul, zaharul, smantana si oul se amesteca pana se omogenizeaza, apoi se adauga o mana de faina, praful de copt stins cu otet, si se omogenizeaza usor. Adaugati restul de faina si framantati pana cand aluatul este ferm,dar usor de modelat (cam ca o plastilina, zic?).
S-ar putea sa faceti putina febra musculara, dar nu uitati ca merita,iata:


2. Cat timp aluatul ia o pauza de piua si se odihneste putin in castronel, ocupati-va de umplutura. Asta-i simpla, pe sistemul : branza+smantana+zahar (dupa gust)+ coaja de lamaie+ stafide + faina+oua= FOREVER LOVE.
Cu alte cuvinte, la umplutura nu ai cum sa dai gres. Amesteci toate ingredientele vartos, avand grija sa dizolvi bine faina in aluat si incorporand ouale perfect.

3. Impartiti aluatul in doua bucati egale, si intindeti o foaie din prima jumatate (care, la fel de bine, poate fi a doua jumatate, ca doar cine le-a numerotat? :D). Aluatul nu ar trebui sa aiba mai mult de 5mm grosime, pentru ca mai creste putin la copt si nu vrem sa facem cozonac cu branza, right?

4.Asezati prima foaie in tava unsa (cu unt) si tapetata (cu faina). Intepati foaia cu o furculita si adaugati umplutura. Nu va speriati, nu e atat de multa pe cat pare , iar lichidul se va evapora la copt.

5. Intindeti si a doua jumatate de aluat (sau era prima? - just playing with your minds here) si acoperiti umplutura, avand grija sa intepati aluatul din loc in loc. La mine n-a mers cu furculita, se afunda in umplutura, asa ca m-am folosit de o scobitoare.

6. Coaceti nebunia la foc mediu (sa tot fie fro 160 de grade), timp de 50 min - 1h, sau pana cand foaia de deasupra e perfect coapta, dar nu rumenita, iar branzica e inchegata. Like so:

Pudrati placinta cu zahar pudra si asteptati sa se raceasca. Sau nu:D

Pofta buna!

P.S.: Ni ca-i gigea?


aici ma jucam cu cutitul, incercand sa decid ce ramane la burtici si ce pleaca in deplasare, plocon:D


my precioooouuussssss


regardez la gravure

miercuri, 15 februarie 2012

Clafoutis cu nectarine pentru domni si doamne fine

V-ati prins ca nu sarbatoresc Valentine's Day, dar n-as zice nu la Dragobete, asa ca, pentru cei asemeni mie, am o idee de dulce bun bun si foarte rapid, numai bun de pregatit rapidisim, inainte de a ajunge sotul/soata acasa.

Clafoutis este un desert frantuzesc, asemanator unei budinci, desi are consistenta unei creme de zahar ars, if you ask me. Se pregateste indeosebi vara, cu cirese sau visine, dar merge minunat si cu alte fructe mai aromate si care se comporta bine la copt (adica nu se storcosesc foarte tare:D).

INGREDIENTE:


-500 grame de fructe taiate cubulete (in cazul meu, nectarine)
-300 ml de lapte (sau 50-50 lapte +frisca lichida)
-3 oua mari sau 4 mai mititele
-100 gr de zahar
-100 gr de faina (sau amidon)
-esenta de vanilie, dupa gust
-un cubulet de unt, pentru uns tava
-doua linguri de zahar tos, pentru tapetat tava

PROCES TEHNOLOGIC:

1. Ungeti tava cu unt si tapetati-o apoi cu zaharul tos. Asezati fructele taiate cubulete si luati o pauza de cafea/tiga/toilette.


2.Bateti ouale cu putina sare, zaharul tos si laptele si adaugati faina, treptat, pana cand aluatul este complet omogenizat (we no like cocoloashe, k?). Adaugati esenta de vanilie si turnati maglavaisul peste fructele din tava. Like so:


3. Dati tava la cuptor , la foc mediu, pentru aproximativ 30 de minute, sau pana incepe sa se inchege pe margini iar in centru inca mai e putin, aa, tremuranda (cam ca la crema de zahar ars, v-am spus:D).
Verificati mandretea si lesinati de pofta, privind-o fix in ochi:


4. Scoateti tava de la cuptor si lasati-o sa se raceasca la temperatura camerei, rugandu-va la toti sfintii sa treaca timpul mai repede:


Este foarte buna calduta, dar rece este excelenta.
Ma bate gandul sa o refac cu visine, si sa ii trantesc in cap un strat de pandispan, ca la tortul de crema de zahar ars. Rau n-ar fi, nu-i asa?

marți, 17 ianuarie 2012

Placinta cu pui si cu ciuperci



Eu stiu ca rasul ingrasa, dar , in caz ca aveati dubii, la noi in familie se mananca, si inca mult si bine.
Hazbandu n-o sa spuna niciodata pas la o portie de papa bun, asa ca m-am gandit sa impartasesc si cu voi ce mai stropolesc eu cand sunt offline.

Placinta asta am facut-o de revelion, dupa reteta Laurei Sava, pe care v-o recomand tuturor, daca vreti sa mai invatati una doua(multe) despre bucatarit. Am adaptat cantitatile si ingredientele, in functie de inspiratie si preferinte, dar prindeti voi ideea;)

Este simpla, destul de rapida si extrem de fatoasa:)

Ingrediente:

- un piept de pui intreg - ambii sani (iar mi-o iau de la Zazuza :D)
- 400-500 de grame de ciuperci champignons -proaspete
- 200 gr de crema de branza (gen Philadelphia, Almette, sau chiar branza dulce) - eu am pus o cutie de crema de branza marca 365,Mega Image
- o ceapa uscata sau o legatura de ceapa verde
- 4-5 catei de usturoi - aici e dupa gust
- o legatura de patrunjel
- o legatura de marar
- 50 gr unt
- 2 linguri de ulei
- o foaie de aluat foietat (400g)

In timp ce pregatiti umplutura, scoateti aluatul sa se dezghete, la temperatura camerei. Eu prefer sa-l las peste noapte, in frigider, iar dimineata il folosesc ca atare.

Umplutura:

Puiul taiat cubulete se inabuse in unt, cu putina sare si piper.
In paralel, in alta tigaie/oala/tuci (ce vrea muschiu' vostru), inabusiti ceapa tocata marunt si usturoiul. Trebuie sa se inabuse, nu sa se prajeasca, da? ;;) Asea. Cand ceapa este patrunsa si are aspectul acela sticlos that all us cooks love :X , adaugati ciupercile taiate cubulete, patrunjelul, mararul (si asta tocate, da?) si lasati-le sa se inabuse pana se evapora toata apa lasata de ciuperci. Toata distractia n-ar trebui sa dureze mai mult de 30 de minute.

In timp ce puiul si ciupercile se racesc, intindeti foaia de aluat cu sucitorul, si, cu dosul unui cutit,"zgariati" aluatul, astfel incat sa aveti doua margini, de aproximativ 10 centimetri, centrul fiind destinat umpluturii. Taiati marginile oblic (va dati seama din poza, da?) pana la liniile imaginare trasate anterior:)




Amestecati puiul, amestecul de ciuperci si crema de branza, asezonati cu sare si piper dupa voia sufletului si incepeti sa asezati umplutura in centrul foii de aluat.
Umplutura este foarte densa si va asigur ca nu o sa aveti nevoie de ou, pentru a o lega.
Aduceti fasiile de aluat peste umplutura, alternandu-le.
O sa rezulte o frumusete de spic, pe care nu va ramane decat sa-l ungeti cu putin galbenus de ou desfacut cu lapte.

Eu am aragaz de rit vechi, asa ca l-am copt cam 15 minute la foc iute (cam 180-190de grade), si inca 15 minute la foc mediu spre mic.
Ma rog, va lamuriti voi, in functie de dotari si preferinte.

Este o placinta absolut delicioasa, pana si hazbandul, care nu e mare iubitor de ciuperci, a mancat-o cu placere, iar metoda de "impletire" a aluatului e atat de simpla si faina, incat merita sa o incercati si pentru strudele si alte nebunii.


Sa-mi spuneti daca v-a placut:)
Pofta buna!

P.S.: aia cu "furat de la forfecutsa" a fost ideea sotului, cica asa a vazut el pe vremuri, pe tacamurile de la restaurante:)))

vineri, 10 iunie 2011

Tarta cu Caramel de Cafea si Ciocolata Neagra



Tarta asta a aparut dintr-un dor imens de Brigadeiro, un desert tipic brazilian, pe care il savuram direct din oala, in perioada studentiei, in Portugalia.
Pen'ca-s o lenesa si pen'ca-mi si place sa fac pe marea bucatareasa, am decis sa fac minunatia asta chiar de ziua mea. Este super rapida, super mega delicioasa si o sa va transforme intr-o zana in ochii colegilor, prietenilor, etc.
Sa purcedem:

Ingrediente:

Aluat tarta

125g unt - dupa unitatile mele de masura o jumate de pachet de unt plus un sfert din cealalta jumatate:D ( a naibii matematica)
90g zahar - cam 4 linguri generoase
1 ou
250g faina

Aluatul de tarta este cel mai simplu ever. Este tipica reteta de aluat frantuzesc pentru tarta ever, iar eu , sincer, nu fac decat sa amestec toate minunatiile de mai sus, pe sistemul unt+zahar+ou + faina = love. Daca vreti reteta "a la carte", please visit Mazilique (de unde m-am inspirat si eu ) este mult mai chef si atenta la detalii decat mine si, trust me, all her recipes turn into magic:D.
Asea, odata amestecate toate cele de mai sus, ar trebui sa rezulte un aluat destul de ferm insa usor de modelat. Acoperiti-l cu o folie alimentara si dati-l la frigider for a couple of hours sau la congelator juma de ora, daca n-aveti timp.
La fel de bine, este un aluat ce poate fi pregatit din timp si pastrat la congelator ;)

Odata intarit, se arunca gingas intr-o tava de tarta, usor unsa cu unt, se inteapa din loc in loc si se coace aproximativ 15-18 min la foc mediu, pana incepe sa arate a biscuite. Reteta spune ca ideal ar fi sa-l coaceti in primele minute cu o hartie de copt si niste boabe de fasole deasupra, ca sa nu se umfle.
Again, lenea si experienta mi-au demonstrat ca e bine mersi si fara boabele de fasole. Se umfla putin la copt, dar isi revine:D, asa ca it;s your choice.

Intre timp, puteti sa va apucati de caramelul de cafea si de ganashul de ciocolata.


Caramel de cafea:

- 1 cutie de lapte condensat (aprox 400gr)
- o bucatica de unt cam cat o nuca
- doua linguri de cafea instant sau doua shoturi de espresso (puteti folosi si capsulici de espressor, if you have some of those)
- rabdaaaareeee

Caramelul asta v-ar putea duce cu gandul la dulce de leche, dar este, de fapt, fratele sau brazilian, mai rapid, dar la fel de gustos. Reteta de baza de Brigadeiro, caci asa ii zice la mama lui, foloseste nesquick in loc de cafea, si poate fi servit ca atare, sub forma de praline sau, de ce nu, sub forma de oala :D

Laptele condensat , cafeaua si untul se pun la foc mic, intr-o oala antiaderenta/cu fund dublu, si se amesteca pana intarca mutu iapa, non-stop, clipa de clipa, minut de minut, of of mai mai...pana se ingroasa si capata consistenta unui "fugde" sau a unui..aa..caramel:D
Toata tarasenia dureaza cam juma de ora sau chiar putin peste, dar va rog, va imploooor, nu dati focul mai tare si nici nu abandonati corabia. Daca se arde catusi de putin o sa miroasa a lapte afumat, si zau ca nu-i deloc dragut. Numai eu stiu cate oale am aruncat la toilette ...again, of of mai mai.

Ganache de ciocolata neagra
- 100 grame ciocolata neagra de cea mai buna calitate sau 50/50 (cioco neagra+cioco cu lapte)
- 100 ml smantana lichida, pentru frisca

Zahar nu mai punem, ca e caramelul ala dulce de numa.

Se aduce smantana la punctul de fierbere , pe foc sau la microunde, se da deoparte, se adauga ciocolata rupta in bucatele si , odata topita tanti cioco, se lasa sa se raceasca la temperatura camerei.

Caramelul se toarna frumos peste aluatul copt, se niveleaza pe cat posibil, si se acopera cu ganache de ciocolata.
Se lasa la racit peste noapte, sau cat va lasa sucurile gastrice sa indurati, si se serveste ca atare sau cu un espresso alaturi.
Daca sunteti iubitori de ciocolata, cafea si caramel, va garantez ca tarta asta o sa va incante peste masura.
Este extrem de simplu de realizat, aromata si bunnnnnnnnnnnnnnnnnnnaaaaaaaaaaaaaaaaaaa:D

Hai v-am pupat.

P.S.: dedic reteta asta Zazuzei, care mi-a facut onoarea de a ma vizita pe sweet little me (blushing)
Mon

luni, 21 septembrie 2009

Dulce de Duminica

Ador dulciurile cu mere, sunt my all time favorite si pe deasupra si foarte la indemana.Mi se pusese de mult pata pe tort de mere asa ca ieri n-am mai stat si l-am executat. Veeeery easy si foooaarte bun.

Dueeeci:)

Ingrediente:

- 6 mere de marime medie - eu am folosit mere romanesti, nush cum le spune, dar puteti folosi orice fel va place
- 5 oua
- 5 linguri faina
- 5 linguri ulei
- 1 plic praf de copt
- 1 plic zahar vanilat si orice arome preferati
- putina scortisoara
Optional: miere, nuci, stafide sau fructe din dulceata ( eu am apelat la niste visine, neavand nuci sau stafide)

Se curata merele de coaja, se taie pe jumatate si se curata de samburi, avand grija sa nu va feliati si degetele, cum am facut eu :D
Intr-o tava unsa cu putin ulei si tapetata cu zahar tos ( eu am fol o tava de chec) se aseaza jumatatile de mar cu scobitura in sus, se mai strecoara si cateva felioare de mere pe ici pe colo, sa fie bine acoperit fundul tavii. Se presara cu scortisoara si se planteaza alunele/nucile/migdalele/fructele sau cate o lacrima de miere in scobiturile merelor. Aici depinde de voi daca vreti doar mere sau daca vreti sa abunde in nuci :)

Tava se pune la cuptorul incalzit in prealabil la treapta 1 (cred ca-s vreo 180o) si se lasa merele la copt pentru aproximativ 20-30 de minute.

Intre timp :

Ouale se separa si se continua astfel:

Cele 5 albusuri se bat cu 5 linguri de zahar si zaharul vanilat (si un strop de sare), pana stau bat in castron. Eu am folosit mixerul asa ca in 2 minute fluieram prin bucatarie.

Galbenusurile (5) se freaca cu cele cinci linguri de ulei, pana se formeaza o maioneza ce se amesteca, la randul ei, cu praful de copt.
"Maioneza" se toarna usor peste albusuri, amestecand de jos in sus, sa ramana aluatul aerat.

Se adauga cele 5 linguri de faina in ploaie, putin cate putin, pana se omogenizeaza.
Se ingurgiteaza doua linguri de aluat, ca e tare bun si ne asiguram ca nu ii mai lipseste nimic. Daca vreti, mai puteti adauga coaja de citrice sau orice alta esenta va e pe plac.

Tava cu merele se scoate de la cuptor, se adauga aluatul si se niveleaza frumos, miscand usor tava, pentru a se strecura si printe eventualele spatii dintre mere.

Intre timp, reduceti temperatura din cuptor la 140 de grade, sau treapa 1/2, cum am eu la aragazul cel vechi.
Introduceti la cuptor si lasati-l sa-si dea duhul acolo cam 45 -50 de minute. Stiu ca pare mult, insa merele isi lasa zeama la copt si daca am coace si aluatul la temperatura mai mare, am risca sa nu se coaca, ci sa fiarba in siropul din tava.
Deeeci...rabdare :)

Cand aluatul are o culoare aurie si trece proba paiului (adica paiul/furculita/scobitoarea iese curat(a) din aluat, e gata) se scoate tava din cuptor si se acopera cu un servet uscat.

Sa nu va dezumflati prea tare, caci si aluatul va mai scadea putin in tava, dar e foaaarte bine.
Cand s-a racit putin , asezati un platou pe tava de copt si rasturnati rapid.

Aluatul se va insiropa imediat de la sucul de mere si va inunda bucataria cu niste mirosuuuurii....iami:)

Este delicios servit rece , dupa o jumatate de ora la frigi, impreuna cu putina frisca, dar il puteti papa si cald , cu o cupa de inghetata alaturi, sau cum vor burticile voastre.

Este un desert foarte usor si racoros.
Din tava de chec ies cam 5 felii sanatoase, si zau ca nu o sa va doriti sa fie mai mici, asa ca, daca aveti musafiri, puti folosi si o forma de tort normala sau o oala mai amarata, tortuletul va avea succes.

Aluatul folosit este unul foarte versatil, eu il folosesc la checuri, pandispanuri si tarte cu fructe. Totul este sa echilibrati proportiile : cate oua , atatea linguri de ulei, faina si zahar. Si gata! :)

Sper sa-l incercati!Sa-mi spuneti cum vi s-a parut.

O saptamana placuta tuturor.

Mon

marți, 1 septembrie 2009

Conjugalisime (2)

Act 1 (mess, telefon)
We, foame mare, m-am autoprovocat sa fac ciorba de fasole cu afumatura, dupa ce mi-a zis ca hmm..ar manca dar nu-i prea place...doaaa?!?! Maaamaaaa:D cum faceai tu ciorba? eh cum sa nu stiu, stiu, dar am auzit si io de la altii alte metode si ma miram..Mama: pai nah, asa si asa...
io: :D :D booon

Act 2 (Bucatarie, oala, burdihan)

el: mm, miroase bine
io (modesta de numa numa) : aham, gusta
el: mwaaaaaahhh, ce buna eee...mwaaahh si ce gustoasa si mwaaaah...cogalts cogalts cogalts (baut ciorba cu castronul tinut cu ambele maini, pipota autoarei se umfla )
io: eh, fu prima oara cand executai, ma scuzi daca nu fu buna...;;)
el: fu foaaarte buna, a mai buna...iete (el in drum spre usa bucatariei) pasesc pe usa elegantului restaurant de 5 stele la care am dejunat ;;)

io: ;;) ( a se citi : mwahahahaahahahahahaaaaaaaaa)

:D

pam -pam

Epilog: deci pot sa ma autointitulez Stralucirea, nu? ;;)