V-am zis de porumbelul alb?
In zona in care locuim noi sunt multi porumbei, majoritatea cenusii, negri, maidanezi, ca sa spun asa. In ziua in care am inceput sa simt ca a murit, un porumbel alb a dat tarcoale ferestrelor noastre. Daca mergeam la bucatarie, statea pe pervaz.
Din patul meu, il zaream pe marginea balconului, asteptand.
M-am speriat atat de tare, mai mult din pricina gandului ca venise cu un scop.
Doua zile mai tarziu am aflat cu certitudine ca nu mai era, murise. Si porumbelul disparuse si el.
In ajunul Craciunului, insa, in timp ce-mi faceam de lucru prin bucatarie, l-am vazut din nou, cuminte, pe pervaz. Porumbelul alb venise sa ma vada, si in clipa aia am simtit ca e bine.
miercuri, 28 decembrie 2011
Un dram de speranta
Mai am un dram de speranta, o boaba de bucurie, anul asta. Si aceea este ca se termina. Mai sunt 3 zile si se incheie cel mai urat an din viata mea.
Un an in care am pierdut mai mult decat oricand, in care am fost loviti si indoiti de incercari pe care nu ni le-am fi imaginat.
Anul asta s-au lepadat de mine multi. Si mai multi m-au lovit cand eram cel mai jos si cel mai vulnerabila. Si, de parca n-ar fi fost de ajuns, au fost loviti si cei din jurul meu. E anul cu cea mai mare concentratie de durere pe centimetru cub de inima.
Inchei anul obosita, cocosata, debusolata, dar, in egala masura, recunoscatoare pentru cei ce-au ramas langa noi.
Anul asta mi-a adus oameni noi si frumosi in cale, oameni care ne scriu si ne ridica, ne mangaie, ne ajuta, desi nu ne-au vazut niciodata. Iar pentru asta sunt recunoscatoare.
Asa ca ma bucur ca mai sunt trei zile si o sa pot spune adio celui mai greu an.
Nu vreau sa fac un bilant cu puncte clare, prefer sa las gustul asta amar nedefinit sa se duca de la sine, fara o data clara pusa in calendar.
Asa ca, promisiunea mea fata de mine, pentru anul ce va veni, este urmatoarea:
O sa fiu bine, mai bine. O sa fiu sanatoasa. O sa il iubesc mai mult, mai des, mai fatis pe omul frumos de langa mine. O sa-i multumesc lui Dumnezeu mai des pentru minunea de a-mi fi asezat alaturi un om care nu se sperie de negurile mele, care e mereu aici sa ma mangaie, sa ma iubeasca si sa ma vada frumoasa, chiar si atunci cand nici eu nu ma mai pot privi,de neagra ce sunt.
Iar voua va doresc din tot sufletul sa gasiti ceea ce va lipseste, sa pastrati ceea ce aveti, sa fiti sanatosi, fericiti, iubiti, sa nu cunoasteti durere.
Voi ce vreti sa lasati in urma din anul care tocmai se incheie? Si ce vreti sa luati cu voi?
Un an in care am pierdut mai mult decat oricand, in care am fost loviti si indoiti de incercari pe care nu ni le-am fi imaginat.
Anul asta s-au lepadat de mine multi. Si mai multi m-au lovit cand eram cel mai jos si cel mai vulnerabila. Si, de parca n-ar fi fost de ajuns, au fost loviti si cei din jurul meu. E anul cu cea mai mare concentratie de durere pe centimetru cub de inima.
Inchei anul obosita, cocosata, debusolata, dar, in egala masura, recunoscatoare pentru cei ce-au ramas langa noi.
Anul asta mi-a adus oameni noi si frumosi in cale, oameni care ne scriu si ne ridica, ne mangaie, ne ajuta, desi nu ne-au vazut niciodata. Iar pentru asta sunt recunoscatoare.
Asa ca ma bucur ca mai sunt trei zile si o sa pot spune adio celui mai greu an.
Nu vreau sa fac un bilant cu puncte clare, prefer sa las gustul asta amar nedefinit sa se duca de la sine, fara o data clara pusa in calendar.
Asa ca, promisiunea mea fata de mine, pentru anul ce va veni, este urmatoarea:
O sa fiu bine, mai bine. O sa fiu sanatoasa. O sa il iubesc mai mult, mai des, mai fatis pe omul frumos de langa mine. O sa-i multumesc lui Dumnezeu mai des pentru minunea de a-mi fi asezat alaturi un om care nu se sperie de negurile mele, care e mereu aici sa ma mangaie, sa ma iubeasca si sa ma vada frumoasa, chiar si atunci cand nici eu nu ma mai pot privi,de neagra ce sunt.
Iar voua va doresc din tot sufletul sa gasiti ceea ce va lipseste, sa pastrati ceea ce aveti, sa fiti sanatosi, fericiti, iubiti, sa nu cunoasteti durere.
Voi ce vreti sa lasati in urma din anul care tocmai se incheie? Si ce vreti sa luati cu voi?
vineri, 23 decembrie 2011
Colinde si incantatii
Nu ma pricep la urari. Nu ma pricep, si pace. Decat sa dau una din aia cu "fie/lumina/pace/belsug/ciorap/Mos Cracila" etc, mai bine va zic ca va urez sa aveti niste sarbatori asa cum va doriti, cu cei dragi voua in preajma. Sa aveti pe masa fix ce va place voua, chit ca e juma de porc plus accesoriile regulamentare, sau ca va tratati eco-bio-vegan.
Sa va mearga la casa sufletului si sa va amintiti ca bucuria se traieste tot anul, nu doar de Craciun. Sa fiti sanatosi, frumosi, veselosi si iubiciosi, si sa ne vedem cu bine peste cateva zile,cand o dam iar pe porcaieli si caterinci:P
Eu ma duc sa-i fac nebunului sarmale, ca de doua saptamani isi repeta mantra si invoca sfanta porcaiala :D.
Va pup, va imbratisez si va doresc "Hepi Meri Crismas!" (ca s-o citez pe fosta mea sefa :)))
I'm out!
Sa va mearga la casa sufletului si sa va amintiti ca bucuria se traieste tot anul, nu doar de Craciun. Sa fiti sanatosi, frumosi, veselosi si iubiciosi, si sa ne vedem cu bine peste cateva zile,cand o dam iar pe porcaieli si caterinci:P
Eu ma duc sa-i fac nebunului sarmale, ca de doua saptamani isi repeta mantra si invoca sfanta porcaiala :D.
Va pup, va imbratisez si va doresc "Hepi Meri Crismas!" (ca s-o citez pe fosta mea sefa :)))
I'm out!
luni, 19 decembrie 2011
Aoleu,mama, ma doare....M-a ajuns o disperare...
Vineri seara am fo' sa beu si sa ma veselesc intru spiritul corporatisto-craciunesc, intr-un clubulets cu nume predestinat bombonifer...Nu spun care, sa nu fac reclama, ma intelegeti!
Precum Cenusareasa, asa scapai si io, gospodina de mine, pupa-mi-as obrajiorii rumeni si sunculitele de muiere strasnica, la distractie. O votcutica-merisor, doua votcute, trei votcusoare, patru votculici, cinci votci...hai Sarbatori Fericite!
Pe la 12 fara, am decretat ca m-am holbat indeajuns la atatea buci de colege corporatiste,oropsite, sufocate si balanganite languros pe sub satine si piei lucios-transpirate. Coafurile pompos- sarmaliere m-au facut sa inteleg ca vremea mea a trecut,of of mai maaai.
Nu ca pe vremea mea ar fi mers cineva la coafor, doar ca sa dea o tura intr-un bar , la bauta, nu! Si-apoi, eu am tratat evenimentul cu toata atentia si importanta cuvenita! M-am spalat pe cap, m-am pieptanat (deci, da?), mi-am calcat rochia si mi-am pus si ciorapi curati! Ba mai mult, ca o doamna ce sunt , ajunsai la orele stabilite, fix. Eu si inca o colega mai eram acolo, pupa-m-as de punctuala ce sunt!
Am "servit" o maslina, un snitel cu gust de ciorba, o felie de paine cu cascaval, ce mai! astia cautau fromos lingurite sa guste din tortul firmei, numai io muscam ca zana, direct din servetel :D
Cand sa bata gongu 12, mi-am luat frumos talpasita si i-am spus sefului ca regret, dar la miezul noptii redevin gospodina, so buuuh bye!
Am lasat tineretul sa se desfasoare, pana la urma trebuie sa lasam loc generatiilor noi... Cand sa cunoasca si ei faima, daca veteranii ca mine sunt calare pe snitelul corporatist? (lasati copiii sa vina la firma!)
Pe drum spre casa, taximetristul, observandu-mi mina profund visatoare, s-o fi gandit ca ma macina fro suferinta, de unde rezulta ca suferinta lui + suferinta mea = suferinta maxima. Ceea ce a insemnat ca a trebuit sa circul cu tembelul, la 12 noaptea, cu geamurile lasate, boxele la maxim, cu el racnind duios, in ritm cu casetofonu:
"Aoleeeeu , maaaamaaa, maaaa doareeee...eeee.heheeeheeee...(balanganeala dezolata din cap)
M-a ajuns o disper..aaa...reeeeee.eeee.eeeee (tremur inlacramat)
Mainee-i ziii dee condaaa...mnaaaaa...reeeee ... (aoleu, mama, asta se identiica cu expozitiunea?!?!)...
Si-s cu lan...tuuu....nnn...depiiii...ciii..uaaareeeee.eeee. (f**k, f**kity, f**k f**k)."
Nu vreti sa stiti cu cata bucurie am rupt usa si m-am culcusit langa barbat. Pupa-i-as io verigheta de mi-a pus-o pe degetel, spala-i-as io izmenutele pana la adanci batraneti, barbatelul meu frumos si destept, fara de condamnare, care este!
Io nu mai ies in oras in viata mea, am zis!
Precum Cenusareasa, asa scapai si io, gospodina de mine, pupa-mi-as obrajiorii rumeni si sunculitele de muiere strasnica, la distractie. O votcutica-merisor, doua votcute, trei votcusoare, patru votculici, cinci votci...hai Sarbatori Fericite!
Pe la 12 fara, am decretat ca m-am holbat indeajuns la atatea buci de colege corporatiste,oropsite, sufocate si balanganite languros pe sub satine si piei lucios-transpirate. Coafurile pompos- sarmaliere m-au facut sa inteleg ca vremea mea a trecut,of of mai maaai.
Nu ca pe vremea mea ar fi mers cineva la coafor, doar ca sa dea o tura intr-un bar , la bauta, nu! Si-apoi, eu am tratat evenimentul cu toata atentia si importanta cuvenita! M-am spalat pe cap, m-am pieptanat (deci, da?), mi-am calcat rochia si mi-am pus si ciorapi curati! Ba mai mult, ca o doamna ce sunt , ajunsai la orele stabilite, fix. Eu si inca o colega mai eram acolo, pupa-m-as de punctuala ce sunt!
Am "servit" o maslina, un snitel cu gust de ciorba, o felie de paine cu cascaval, ce mai! astia cautau fromos lingurite sa guste din tortul firmei, numai io muscam ca zana, direct din servetel :D
Cand sa bata gongu 12, mi-am luat frumos talpasita si i-am spus sefului ca regret, dar la miezul noptii redevin gospodina, so buuuh bye!
Am lasat tineretul sa se desfasoare, pana la urma trebuie sa lasam loc generatiilor noi... Cand sa cunoasca si ei faima, daca veteranii ca mine sunt calare pe snitelul corporatist? (lasati copiii sa vina la firma!)
Pe drum spre casa, taximetristul, observandu-mi mina profund visatoare, s-o fi gandit ca ma macina fro suferinta, de unde rezulta ca suferinta lui + suferinta mea = suferinta maxima. Ceea ce a insemnat ca a trebuit sa circul cu tembelul, la 12 noaptea, cu geamurile lasate, boxele la maxim, cu el racnind duios, in ritm cu casetofonu:
"Aoleeeeu , maaaamaaa, maaaa doareeee...eeee.heheeeheeee...(balanganeala dezolata din cap)
M-a ajuns o disper..aaa...reeeeee.eeee.eeeee (tremur inlacramat)
Mainee-i ziii dee condaaa...mnaaaaa...reeeee ... (aoleu, mama, asta se identiica cu expozitiunea?!?!)...
Si-s cu lan...tuuu....nnn...depiiii...ciii..uaaareeeee.eeee. (f**k, f**kity, f**k f**k)."
Nu vreti sa stiti cu cata bucurie am rupt usa si m-am culcusit langa barbat. Pupa-i-as io verigheta de mi-a pus-o pe degetel, spala-i-as io izmenutele pana la adanci batraneti, barbatelul meu frumos si destept, fara de condamnare, care este!
Io nu mai ies in oras in viata mea, am zis!
vineri, 16 decembrie 2011
FEISBUCUL SI PREDATOR-ii
by The Hazband
Am observat ca toata lumea are cont de feisbuc, numai eu nu am. Pana si seful meu are. O sa spuneti si ce? Nimic, doar ca are vreo 63 de ani, cam precoce as spune.
Ca toata lumea are cont de feisbuc nu mi se pare cine stie ce, dar ca majoritatea utilizatorilor isi pun pe cont datele personale, activitatile de care sunt interesati, pozele personale si absolut tot ce tine de viata lor mi se pare absolut incredibil. Astia posteaza absolut orice, pana si laptele care l au supt de la mama. Cred ca daca vreunul ar posta o poza cu laptele care l- a supt de la ma-sa imediat ar sari aplaudacii: auzi dar cum ai reusit sa pastrezi laptele de la ma-ta avand in vedere ca ai 40 de ani? Respectivul ar posta urmatorul comentariu: mama inca alapteaza! Imediat aplaudacii ar sari cu comment-uri pe care I le spui sefului cand vine la tine cu o idee tampita, ca de exemplu: “Esti foarte tare”, “Formidabil, nu m-as fi gandit la sa ceva”, “Numai tu puteai sa te gandesti la asa ceva”, “Esti unic ,frate”
Citeam intr un tabloid ca ,mai nou, angajatorii le verifica posibilor candidati profilul de pe feisbuc. Mi se pare absolut normal, prost sa fii sa nu faci asa ceva in loc sa cotizezi o galagie de bani la firmele de recrutare. Oricum pe feisbuc scrie totul despre omul respectiv, iar acuratetea informatiilor este muult mai buna decat caracterizarile
facute de vreun imbecil de haserist.
Cand eram eu tanar fisior si ma duceam la servici doar pentru bani de tigari si bere, m-am decis sa fac ceva astfel incat sa mi ajunga banii si de intretinere. Pe atunci nu exista feisbuc si am decis sa-mi fac un cv,sa -l pun pe un sait de joburi, cu speranta ca poate l-o vedea vreun vanator de capete de om, adica Predator, ma remarca si ma angajeaza la o multinationala de o sa ma umplu de bani ca sa mi ajunga si de intretinere. Cata naivitate din partea mea.
Dupa un timp au inceput sa ma sune Predatorii. Cea mai dragutsa a fost o tanti Predatoare care ma suna intr-o zi si zice: V-am vazut cv-ul pe saitu de joburi si am o cutare pozitie care vi s-ar potrivi. Eu ii spun: Doamna, daca mi-ati citit cu atentie cv-ul, o sa vedeti ca postul respectiv nu mi se potriveste. Predator se enerveaza si zbiara la mine: Auziti , daca vreti un job nou ar fi cazul sa dati dovada de flexibilitate, eu va recomand oricum pentru jobul asta! Nu stiu daca ati observat, dar Predatorii sunt de o inteligenta iesita din comun, in sensul ca ei percep lucrurile cu totul altfel. De exemplu, daca ii puneti oricarui Predator in fata o para si un mar si-l intrebi: Ce-s astea? in cele mai multe cazuri ar spune: Sunt fructe!, sau daca s-a uitat la televizor f mult in ultimul timp ar spune: Este un fluture!
Dupa cateva luni ma suna aceiasi Predatoare: Domnu' Cumsecade haideti ca v-am gasit un post care vi se potriveste, veniti maine la sediul firmei sa discutam. A doua zi eram la birou la ea discutand ce mi se ofera si mai ales ce pot eu sa ofer. Predatoarea ma intreaba ce-mi doresc de la noul job.
Eu zic: e ,sa fie decent, fara agresivitate din partea sefilor, bla, bla. Cand a auzit-o pe asta cu agresivitatea a sarit ca leoaica tanara iubirea: Domnul Cumsecade,ce intelegeti Dvs prin agresivitate?
Eu: Dna Predatoare, mai tineti minte cand m-ati sunat acum cateva luni pt un job? Ea: Da. Eu: E, atunci Dvs ati fost agresiva!
S-a blocat pret de cateva secunde, iar apoi a bifat pe formularul ei: obraznic si tupeist. Apoi am trecut la testul psihologic,vreo 400 de intrebari. M-a frapat o chestie, la fiecare 40-50 de intrebari se repeta o intrebare: Ati fost abuzat de mama in copilarie? Zic: hait ca asta nu e de mine, astia cauta numai abuzati de mame in copilarie. Termin porcaria in vreo 2 ore, vine zana aia si zice: E, v-a placut? Eu zic: da ,sunt incantat, si in gand adaug: mai ales partea cu abuzatul de mama, aia a fost geniala!
Apoi am fost la interviul de la firma. Un nenea Gigel mi a dat un test de vreo 50 de probleme de clasa a treia- a patra, de genul “Ana are mere, ii da doua lu' Gigel, cate mere mai are Ana?” Evident ca nu m-am calificat pt job.
Se pare totusi ca eu ma incadram in cerintele pietei la vremea respectiva, adica bine calificat, dispus sa munceasca 25hdin 24 pe zi, 380 de zile pe an, iar la salariu sa vina cu bani de acasa, asa ca Predatorii au continuat sa ma sune.
Si am continuat sa merg la interviuri. Ce ma scotea cel mai tare din sarite era faptul ca, dupa ce treceam de discutiile cu Predatorii, faceam toate testele alea tampite si rezolvam probleme cu Ana are mere, cand ajungeam la partea cu banutsu' mi se oferea mai putin de cat aveam salariul sau cel mult exact cat aveam.
Ii povestesc unui amic care era de cealalta partea a baricadei, adica patron de firma. Ii zic: Bai nene nu-i corect, eu ma duc la interviuri, vorbesc cu toti tampitii aia de haseristi, dau teste, rezolv probleme, ma fac frumos, ma pomadez, imi pun toalele de biserica, platesc taxiuri, ca na daca te duci cu toalele de biserica nu poti sa mergi in cutii de sardine la interviu, ma invoiesc de la servici si la sfarsit mi se ofera “trei lei” ca salariu. Nu-i corect!
Asta zice: fii antena! de acum, cand te suna, prima intrebare care o pui este “cati bani imi oferiti la salariu?”
Binenteles ca nici un predator nu mi-a spus vreodata salariul la telefon, dar am scapat de calvarul interviurilor.
Dar nici Predatorii nu s-au lasat si au continuat sa ma sune. Imi zice una: Stiti ca avem un post pt Dvs. Eu ii zic: Stiti tocmai mi am schimbat jobul si sunt f multumit. La care Predatoare: Pei sa va mai updatati si Dvs cv-ul ca sa stim si noi. Eu spasit: Asa o sa fac Doamna.
Ma suna alta: Stiti ca avem un post pt Dvs. Eu ii bag placa: Stiti , tocmai mi am schimbat jobul si sunt f multumit. La care asta nervoasa: Pei si atunci de ce mai tineti cv-ul pe sait, sa-l scoateti de acolo.! Eu spasit: Asa o sa fac Doamna.
In incheiere nu pot decat sa va spun ca de ceva timp avem si noi o haserista in firma. Este foarte bine pregatita, a facut facultatea de chimie industriala si a lucrat la muzeu.
Am observat ca toata lumea are cont de feisbuc, numai eu nu am. Pana si seful meu are. O sa spuneti si ce? Nimic, doar ca are vreo 63 de ani, cam precoce as spune.
Ca toata lumea are cont de feisbuc nu mi se pare cine stie ce, dar ca majoritatea utilizatorilor isi pun pe cont datele personale, activitatile de care sunt interesati, pozele personale si absolut tot ce tine de viata lor mi se pare absolut incredibil. Astia posteaza absolut orice, pana si laptele care l au supt de la mama. Cred ca daca vreunul ar posta o poza cu laptele care l- a supt de la ma-sa imediat ar sari aplaudacii: auzi dar cum ai reusit sa pastrezi laptele de la ma-ta avand in vedere ca ai 40 de ani? Respectivul ar posta urmatorul comentariu: mama inca alapteaza! Imediat aplaudacii ar sari cu comment-uri pe care I le spui sefului cand vine la tine cu o idee tampita, ca de exemplu: “Esti foarte tare”, “Formidabil, nu m-as fi gandit la sa ceva”, “Numai tu puteai sa te gandesti la asa ceva”, “Esti unic ,frate”
Citeam intr un tabloid ca ,mai nou, angajatorii le verifica posibilor candidati profilul de pe feisbuc. Mi se pare absolut normal, prost sa fii sa nu faci asa ceva in loc sa cotizezi o galagie de bani la firmele de recrutare. Oricum pe feisbuc scrie totul despre omul respectiv, iar acuratetea informatiilor este muult mai buna decat caracterizarile
facute de vreun imbecil de haserist.
Cand eram eu tanar fisior si ma duceam la servici doar pentru bani de tigari si bere, m-am decis sa fac ceva astfel incat sa mi ajunga banii si de intretinere. Pe atunci nu exista feisbuc si am decis sa-mi fac un cv,sa -l pun pe un sait de joburi, cu speranta ca poate l-o vedea vreun vanator de capete de om, adica Predator, ma remarca si ma angajeaza la o multinationala de o sa ma umplu de bani ca sa mi ajunga si de intretinere. Cata naivitate din partea mea.
Dupa un timp au inceput sa ma sune Predatorii. Cea mai dragutsa a fost o tanti Predatoare care ma suna intr-o zi si zice: V-am vazut cv-ul pe saitu de joburi si am o cutare pozitie care vi s-ar potrivi. Eu ii spun: Doamna, daca mi-ati citit cu atentie cv-ul, o sa vedeti ca postul respectiv nu mi se potriveste. Predator se enerveaza si zbiara la mine: Auziti , daca vreti un job nou ar fi cazul sa dati dovada de flexibilitate, eu va recomand oricum pentru jobul asta! Nu stiu daca ati observat, dar Predatorii sunt de o inteligenta iesita din comun, in sensul ca ei percep lucrurile cu totul altfel. De exemplu, daca ii puneti oricarui Predator in fata o para si un mar si-l intrebi: Ce-s astea? in cele mai multe cazuri ar spune: Sunt fructe!, sau daca s-a uitat la televizor f mult in ultimul timp ar spune: Este un fluture!
Dupa cateva luni ma suna aceiasi Predatoare: Domnu' Cumsecade haideti ca v-am gasit un post care vi se potriveste, veniti maine la sediul firmei sa discutam. A doua zi eram la birou la ea discutand ce mi se ofera si mai ales ce pot eu sa ofer. Predatoarea ma intreaba ce-mi doresc de la noul job.
Eu zic: e ,sa fie decent, fara agresivitate din partea sefilor, bla, bla. Cand a auzit-o pe asta cu agresivitatea a sarit ca leoaica tanara iubirea: Domnul Cumsecade,ce intelegeti Dvs prin agresivitate?
Eu: Dna Predatoare, mai tineti minte cand m-ati sunat acum cateva luni pt un job? Ea: Da. Eu: E, atunci Dvs ati fost agresiva!
S-a blocat pret de cateva secunde, iar apoi a bifat pe formularul ei: obraznic si tupeist. Apoi am trecut la testul psihologic,vreo 400 de intrebari. M-a frapat o chestie, la fiecare 40-50 de intrebari se repeta o intrebare: Ati fost abuzat de mama in copilarie? Zic: hait ca asta nu e de mine, astia cauta numai abuzati de mame in copilarie. Termin porcaria in vreo 2 ore, vine zana aia si zice: E, v-a placut? Eu zic: da ,sunt incantat, si in gand adaug: mai ales partea cu abuzatul de mama, aia a fost geniala!
Apoi am fost la interviul de la firma. Un nenea Gigel mi a dat un test de vreo 50 de probleme de clasa a treia- a patra, de genul “Ana are mere, ii da doua lu' Gigel, cate mere mai are Ana?” Evident ca nu m-am calificat pt job.
Se pare totusi ca eu ma incadram in cerintele pietei la vremea respectiva, adica bine calificat, dispus sa munceasca 25hdin 24 pe zi, 380 de zile pe an, iar la salariu sa vina cu bani de acasa, asa ca Predatorii au continuat sa ma sune.
Si am continuat sa merg la interviuri. Ce ma scotea cel mai tare din sarite era faptul ca, dupa ce treceam de discutiile cu Predatorii, faceam toate testele alea tampite si rezolvam probleme cu Ana are mere, cand ajungeam la partea cu banutsu' mi se oferea mai putin de cat aveam salariul sau cel mult exact cat aveam.
Ii povestesc unui amic care era de cealalta partea a baricadei, adica patron de firma. Ii zic: Bai nene nu-i corect, eu ma duc la interviuri, vorbesc cu toti tampitii aia de haseristi, dau teste, rezolv probleme, ma fac frumos, ma pomadez, imi pun toalele de biserica, platesc taxiuri, ca na daca te duci cu toalele de biserica nu poti sa mergi in cutii de sardine la interviu, ma invoiesc de la servici si la sfarsit mi se ofera “trei lei” ca salariu. Nu-i corect!
Asta zice: fii antena! de acum, cand te suna, prima intrebare care o pui este “cati bani imi oferiti la salariu?”
Binenteles ca nici un predator nu mi-a spus vreodata salariul la telefon, dar am scapat de calvarul interviurilor.
Dar nici Predatorii nu s-au lasat si au continuat sa ma sune. Imi zice una: Stiti ca avem un post pt Dvs. Eu ii zic: Stiti tocmai mi am schimbat jobul si sunt f multumit. La care Predatoare: Pei sa va mai updatati si Dvs cv-ul ca sa stim si noi. Eu spasit: Asa o sa fac Doamna.
Ma suna alta: Stiti ca avem un post pt Dvs. Eu ii bag placa: Stiti , tocmai mi am schimbat jobul si sunt f multumit. La care asta nervoasa: Pei si atunci de ce mai tineti cv-ul pe sait, sa-l scoateti de acolo.! Eu spasit: Asa o sa fac Doamna.
In incheiere nu pot decat sa va spun ca de ceva timp avem si noi o haserista in firma. Este foarte bine pregatita, a facut facultatea de chimie industriala si a lucrat la muzeu.
marți, 13 decembrie 2011
Suntem niste delicati
E "delicat" sa vorbesti despre moarte, boala, saracie. E delicat sa spui "am nevoie de ajutor". Suntem niste delicati, traim ca-n secolul 18 si ne aruncam capsoarele in nisip, pretinzand ca traim intr-o lume roz, cu fluturasi si floricele.
Ati vazut ca de cateva zile este pe blogul meu un banner. Si tot de cateva zile imi rumeg gandurile, incercand sa gasesc o cale "delicata" de a spune ceea ce o sa spun.
La naiba cu delicatetea! Va zic asa: daca cineva mi-ar fi spus ca imi pot tine copilul in brate in schimbul a 100000 de euro, va jur ca va trezeati cu mine la usa, m-ati fi auzit urland si implorand si cerand,mergand pana in panzele albe. Asa cum se lupta mama lui Bibi.
Eu nu mai am pentru ce sa ma lupt, dar sa ne imaginam ca o faceti pentru mine. Nu pentru o campanie de la televizor, ci pentru mine. Daca v-as cere 2 euro, mi i-ati da? As vrea sa cred ca da.
Asa ca va rog , va implor, cu nerusinare, in niciun caz cu delicatete: Dati-mi doi euro, pentru Bibi! Salvati copilul acestor parinti, sa aiba parte de el!
Mai mult nu pot spune, e greu si-asa.
Mai jos detaliile:
SMS la 848 (in retelele Orange, Vodafone si Cosmote) – 2 euro/SMS
Romtelecom:
0 900 900 301- 10 euro/apel
0 900 900 303 – 3 euro/apel
0 900 900 305 – 5 euro/apel
Ne ajutati?
Ati vazut ca de cateva zile este pe blogul meu un banner. Si tot de cateva zile imi rumeg gandurile, incercand sa gasesc o cale "delicata" de a spune ceea ce o sa spun.
La naiba cu delicatetea! Va zic asa: daca cineva mi-ar fi spus ca imi pot tine copilul in brate in schimbul a 100000 de euro, va jur ca va trezeati cu mine la usa, m-ati fi auzit urland si implorand si cerand,mergand pana in panzele albe. Asa cum se lupta mama lui Bibi.
Eu nu mai am pentru ce sa ma lupt, dar sa ne imaginam ca o faceti pentru mine. Nu pentru o campanie de la televizor, ci pentru mine. Daca v-as cere 2 euro, mi i-ati da? As vrea sa cred ca da.
Asa ca va rog , va implor, cu nerusinare, in niciun caz cu delicatete: Dati-mi doi euro, pentru Bibi! Salvati copilul acestor parinti, sa aiba parte de el!
Mai mult nu pot spune, e greu si-asa.
Mai jos detaliile:
SMS la 848 (in retelele Orange, Vodafone si Cosmote) – 2 euro/SMS
Romtelecom:
0 900 900 301- 10 euro/apel
0 900 900 303 – 3 euro/apel
0 900 900 305 – 5 euro/apel
Ne ajutati?
sâmbătă, 10 decembrie 2011
Comunicarea este totul
Eu vorbesc mult, sunt renumita pentru asta. Dar nu vreti sa stiti cat de mult poate vorbi hazbandul. Vine vara, trece vara, si lui nu-i mai tace gurita...
El: 32$#%%^%$&
Eu: .....
El: Fata, ma asculti?
Eu: Nu
El: ?!?!
Eu: La cata varza speli...
El: Pai ar trebui, fata, sa fii trup si suflet!
Eu: Si sunt! ..Mai putin urechi..
El: 32$#%%^%$&
Eu: .....
El: Fata, ma asculti?
Eu: Nu
El: ?!?!
Eu: La cata varza speli...
El: Pai ar trebui, fata, sa fii trup si suflet!
Eu: Si sunt! ..Mai putin urechi..
vineri, 9 decembrie 2011
NESIMTIT DE POLITICOS - Guest Post by Hazband
Dragilor si dragelor, pentru ca eu sunt doborata de o raceala crunta, care mi-a scurtcircuitat neuronii, astazi vi-l ofer pe The Hazband, corespondent special din cripta conjugala. Enjoy!
Acum ceva vreme fusei cu nevasta-mea sa vada si ea Viena. Tot drumul s-a lamentat ca, vezi Doamne, stie atatea limbi straine,dar nu a avut ocazia sa invete germana. Am linistit o repede: Fata,nu-ti fa griji! Am facut eu un trimestru in generala, Ich bin, Du bist, Er ist, na,vezi ca stiu. Plus am fost si la concert la Modo: Einz zwei polizei, Drei vier Grenadier, vezi, doxa sunt de germana.
Ajungem in Viena, coboram din metrou si nevasta-mea pune intrebarea pe care care o pune, de cand lumea si pamantul,orice femeie unui barbat, cand ajunge intr-un loc necunoscut: - E, si acum unde mergem?
De parca barbatii au un gps implantat in creier, sau de parca ar invata pe de rost gugal maps. Cred ca si Eva ,cand a ajuns la portile Edenului, l-a intrebat pe Adam: -E si acum unde mergem?
Nefiind vreun urmas a lui Magellan, Vasco da Gamma sau Apolodor din Damasc (stiu asta nu are ce cauta aici, dar da bine) zic: Hai ca intreb pe cineva.
Ginesc un tanar prezentabil,fara nici un belciug in zona fetei sau a urechilor si-l abordez plin de incredere: - Guten Morgen! Wo ist Alser strasse?
Tipul foarte amabil zice: - Gutem Morgen! 411651/*/*5a1sasasdagrrrrrmrrrr15600651sasasbhbfyrww. Al dracului, nu tu aratat cu mana, nu tu aratat cu degetul, nici macar aruncat o privire in directia buna, un semn cu ochiul, nimic, doar turuia in germana pe unde trebuie sa o iau. Mi am luat un zambet intelept ,am aratat cu mana in directia in care banuiam ca trebuie sa o luam si i-am zis: Danke schon.
Ma intorc catre nevasta care ma ia tare: Ce a zis? Eu: Pai nu prea am inteles, ca austriecii astia au un accent mai ciudat si nu prea seamana cu ce am invatat eu la scoala...
Nevasta mea se enerveaza si incepe sa zbiere la mine: Ma, tu nu esti sanatos la cap? Il intrebi pe ala in germana si tu habar nu ai (nu stiu cum de s a prins) si mai ai si pretentia sa intelegi ce ti zice. Trebuia sa-l intrebi in engleza!
Eu, spasit: E,fata, daca- l intrebam in engleza, ar fi crezut ca-s vreun auslander venit sa-i ciordeasca jobul si precis nu mi-ar fi raspuns. Asa, am fost politicos si l- am intrebat in limba materna. Ai vazut, omul a fost politicos. Nesimtit de politicos...
Acum ceva vreme fusei cu nevasta-mea sa vada si ea Viena. Tot drumul s-a lamentat ca, vezi Doamne, stie atatea limbi straine,dar nu a avut ocazia sa invete germana. Am linistit o repede: Fata,nu-ti fa griji! Am facut eu un trimestru in generala, Ich bin, Du bist, Er ist, na,vezi ca stiu. Plus am fost si la concert la Modo: Einz zwei polizei, Drei vier Grenadier, vezi, doxa sunt de germana.
Ajungem in Viena, coboram din metrou si nevasta-mea pune intrebarea pe care care o pune, de cand lumea si pamantul,orice femeie unui barbat, cand ajunge intr-un loc necunoscut: - E, si acum unde mergem?
De parca barbatii au un gps implantat in creier, sau de parca ar invata pe de rost gugal maps. Cred ca si Eva ,cand a ajuns la portile Edenului, l-a intrebat pe Adam: -E si acum unde mergem?
Nefiind vreun urmas a lui Magellan, Vasco da Gamma sau Apolodor din Damasc (stiu asta nu are ce cauta aici, dar da bine) zic: Hai ca intreb pe cineva.
Ginesc un tanar prezentabil,fara nici un belciug in zona fetei sau a urechilor si-l abordez plin de incredere: - Guten Morgen! Wo ist Alser strasse?
Tipul foarte amabil zice: - Gutem Morgen! 411651/*/*5a1sasasdagrrrrrmrrrr15600651sasasbhbfyrww. Al dracului, nu tu aratat cu mana, nu tu aratat cu degetul, nici macar aruncat o privire in directia buna, un semn cu ochiul, nimic, doar turuia in germana pe unde trebuie sa o iau. Mi am luat un zambet intelept ,am aratat cu mana in directia in care banuiam ca trebuie sa o luam si i-am zis: Danke schon.
Ma intorc catre nevasta care ma ia tare: Ce a zis? Eu: Pai nu prea am inteles, ca austriecii astia au un accent mai ciudat si nu prea seamana cu ce am invatat eu la scoala...
Nevasta mea se enerveaza si incepe sa zbiere la mine: Ma, tu nu esti sanatos la cap? Il intrebi pe ala in germana si tu habar nu ai (nu stiu cum de s a prins) si mai ai si pretentia sa intelegi ce ti zice. Trebuia sa-l intrebi in engleza!
Eu, spasit: E,fata, daca- l intrebam in engleza, ar fi crezut ca-s vreun auslander venit sa-i ciordeasca jobul si precis nu mi-ar fi raspuns. Asa, am fost politicos si l- am intrebat in limba materna. Ai vazut, omul a fost politicos. Nesimtit de politicos...
joi, 8 decembrie 2011
Gogosi sau globuri de Craciun?
Daca n-as fi stiut cum te cheama..
- Cum te cheama?
- Monica
- Esti mai sumoasa decat numele tau..
Si mamele se recicleaza
- Hai ca a venit mama, plec, te pup, pa.
- Ai mama?!?! Zi, ma, ai mama?
- Da, ma, am mama
- Pai mai esti la scoala?
- Nu.
- Pai si mai ai mama?
Am auzit ca se poate fugi in lume...
- Moni, hai sa evadam!
- Unde?
- Nu stiu, hai sa evadam.
- Pai de ce?
- Pai nu-i vezi? Ii astept toata ziua sa vina de la serviciu si, cand ajung, vorbesc numai unul cu celalalt, si pe mine ma trateaza ca pe-un copil.
- Of...
Cum, nu vezi?
- Moni, cine e in spatele tau?
- ?!?!? Nimeni...
- A, era un inger...si adoarme zambind.
- A...:)
Eroare de calcul
- Saru' mana...aa...sunteti matusa lu' Violeta?
- Da.
- Si aveti copii?
- Nu, si nici casatorita nu-s.Dar cati ani credeati ca am?
- Aaaaa, vreo douajtrei asaaaa...
Iubirea moare. Iubirea moare?
- Hai ca ma enelvezi!
- De ce , ma?
- Nu ma mai iubesssti!
- Cum nu?
- Pai te-ai maritat sssi acu te pupi cu sosu' tau, pe mine nu ma mai iubesssti..
- Na, belea.
Bataia meritata, ramane nepepsita
- Tanti Monicaaaa?!
- Mmmmmrrrr....mda!
- M-a batut Violeta!
- Pai ce i-ai facut?
- N-am lasat-o sa se suie in nuc!
- Ce clasa esti tu, ma?
- A sasea, tanti!
- Sa fii sanatos, daca stai sa te bata una de 5 ani!
L.E., la cerea publicului:
Si animalele merita un pic de iubire
- Hai la poze cu maimuticaaaa Monicaaaaaa, poze cu maimuticaaaaaa..aaa...Monica.
- Hihi, pe maimutica o cheama ca pe tine.
- Ihim..
- Maimutica Monica
- Ihim
- Maimu...:D
- Potoleste-te
Later on, curtea taberei de la Tuzla, fro 600 de puradei la activitati in aer liber:
- Maimu...
- Vezi!
Se aseaza pe vine, ca o tigancusa isterica, isi pune mainile in cap si incepe sa urle :
- Maimuticaaaaa Monicaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa!
- Pf...puberty sucks.
- Cum te cheama?
- Monica
- Esti mai sumoasa decat numele tau..
Si mamele se recicleaza
- Hai ca a venit mama, plec, te pup, pa.
- Ai mama?!?! Zi, ma, ai mama?
- Da, ma, am mama
- Pai mai esti la scoala?
- Nu.
- Pai si mai ai mama?
Am auzit ca se poate fugi in lume...
- Moni, hai sa evadam!
- Unde?
- Nu stiu, hai sa evadam.
- Pai de ce?
- Pai nu-i vezi? Ii astept toata ziua sa vina de la serviciu si, cand ajung, vorbesc numai unul cu celalalt, si pe mine ma trateaza ca pe-un copil.
- Of...
Cum, nu vezi?
- Moni, cine e in spatele tau?
- ?!?!? Nimeni...
- A, era un inger...si adoarme zambind.
- A...:)
Eroare de calcul
- Saru' mana...aa...sunteti matusa lu' Violeta?
- Da.
- Si aveti copii?
- Nu, si nici casatorita nu-s.Dar cati ani credeati ca am?
- Aaaaa, vreo douajtrei asaaaa...
Iubirea moare. Iubirea moare?
- Hai ca ma enelvezi!
- De ce , ma?
- Nu ma mai iubesssti!
- Cum nu?
- Pai te-ai maritat sssi acu te pupi cu sosu' tau, pe mine nu ma mai iubesssti..
- Na, belea.
Bataia meritata, ramane nepepsita
- Tanti Monicaaaa?!
- Mmmmmrrrr....mda!
- M-a batut Violeta!
- Pai ce i-ai facut?
- N-am lasat-o sa se suie in nuc!
- Ce clasa esti tu, ma?
- A sasea, tanti!
- Sa fii sanatos, daca stai sa te bata una de 5 ani!
L.E., la cerea publicului:
Si animalele merita un pic de iubire
- Hai la poze cu maimuticaaaa Monicaaaaaa, poze cu maimuticaaaaaa..aaa...Monica.
- Hihi, pe maimutica o cheama ca pe tine.
- Ihim..
- Maimutica Monica
- Ihim
- Maimu...:D
- Potoleste-te
Later on, curtea taberei de la Tuzla, fro 600 de puradei la activitati in aer liber:
- Maimu...
- Vezi!
Se aseaza pe vine, ca o tigancusa isterica, isi pune mainile in cap si incepe sa urle :
- Maimuticaaaaa Monicaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa!
- Pf...puberty sucks.
miercuri, 7 decembrie 2011
Soft Music - Hazband FM
Numele lui este Hazband si sforaie. Mai, dar sforaie like there's no tomorrow. Se aude de pe holul blocului, din bucatarie, din baie, de la vecini.
Sforaie pe tonalitati,harait, horcait, suierat, fasait,troncanit, zdranganit, you name it. Mi-am promis ca-l inregistrez, dar uit mereu , pentru ca-s prea ocupata sa-l mangai, ciupesc, imping, inghiontesc. M-am trezit intr-o dimineata cu mana amortita, dupa o noapte in care am facut rotiri din poignee , poate-poate gasesc o pozitie in care el nu mai sforaie.
Pana la urma, ma scoate din pepeni si incep sa ma cert cu el. El, nicio treaba. Sforaie in continuare , iar eu mai mai ca l-as bumbaci putin, de necaz. Dimineata se trezeste ca o floricica proaspata de primavara, si triluieste vesel "ce bine am dormit...tacacacatatacaca" , ca doar s-a odihnit , dragutul de el.
I-a lasat si Mosu' o scrisoare, dar credeti ca s-a potolit?
Nu.
Asa ca va intreb pe voi: Cum vindec obiectul amorului de sforait, breee? Ca pana la pensie o sa-mi vibreze si stomacul in ritm cu el si el tot odihnit , iar eu tot incercanata.
Sforaie pe tonalitati,harait, horcait, suierat, fasait,troncanit, zdranganit, you name it. Mi-am promis ca-l inregistrez, dar uit mereu , pentru ca-s prea ocupata sa-l mangai, ciupesc, imping, inghiontesc. M-am trezit intr-o dimineata cu mana amortita, dupa o noapte in care am facut rotiri din poignee , poate-poate gasesc o pozitie in care el nu mai sforaie.
Pana la urma, ma scoate din pepeni si incep sa ma cert cu el. El, nicio treaba. Sforaie in continuare , iar eu mai mai ca l-as bumbaci putin, de necaz. Dimineata se trezeste ca o floricica proaspata de primavara, si triluieste vesel "ce bine am dormit...tacacacatatacaca" , ca doar s-a odihnit , dragutul de el.
I-a lasat si Mosu' o scrisoare, dar credeti ca s-a potolit?
Nu.
Asa ca va intreb pe voi: Cum vindec obiectul amorului de sforait, breee? Ca pana la pensie o sa-mi vibreze si stomacul in ritm cu el si el tot odihnit , iar eu tot incercanata.
marți, 6 decembrie 2011
Poezioara...oara...ara...la ceas de seara..eara...ara
Que dices, amor?
Porque me dices...amor?
Mejor haz el amor...
Anda, hazme el amor,amor.
Porque me dices...amor?
Mejor haz el amor...
Anda, hazme el amor,amor.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)