joi, 2 august 2012

Cred ca traim in lumi paralele.Iar una e botita.Si nu e lumea ei.


Am cunoscut azi o babuta de 80 de ani,o mana de femeie, sa fi avut  1.40m, picioarele ei cat mana mea.

Am vazut-o in statia de tramvai, tragea un carut cu o plapuma frumoasa.
Ma sui intramvai si o vad ca se chinuie si ea sa se suie,asa ca o ajut sa urce carutul.
Si zice:

-          Ma duc acasa, am fost sa fac curat la o femeie.

Tac.Asa cum fac mai toti, stanjeniti, oarecum rusinati,nevrand sa para indiferenti, dar dorindu-si sa nu fie deranjati din bula proprie, neintinati de partea asta prafuita a vietii.
Continua:

-          Ce sa fac,mama.Am de crescut doi copii, adica sunt nepoatele mele.Tatal lor a decedat in 2005 si ma-sa a fugit in Spania,si le-am castigat la proces. Le-a intrebat ala cu cine vrea sa stea  si "a zis" amandoua": cu bunica. 

Eu zambesc si ea simte ca poate continua. Mie-mi place sa ascult, ea pare a fi nevorbita de mult. 

-          Ie fete cuminti, curate, dormite, mancate.Acu’ ie la o fundatie.Le-a trimis in tabara la mare, da' dupa mare vine acasa.

Vazand-o atat de uscata, pricajita, cu doi dinti in gura, si aia stricati, stau si ma intreb daca nu cumva nepoatele sunt niste pupeze adolescentine, care stau pe carca bunicii, fara sa munceasca.

-          Cat au fetele, mamaie?
-          10 ani si 12 ani

Mi-e rusine de mine.

-                   -     Sunt mici.
-          Da, le am de cand aveau  2 ani jumate una  si 2 luni aia mica.
-          Si matale cat ai, mamaie?
-          80 de ani
-          Si mai poti?
-          Pot, maica, pot.Am nepoate bune.Da' mi-e frica acu, ca nu-s ele acasa.
-          De ce, mamaie?
-         Pai stau la curte. Si, zice in soapta,ie multi tigani p-acolo, da’ mi-am luat catei in curte si,cand latra noaptea, aprind lumina in curte si ies si zic „care esti ,ma, acolo?”.Si ma fac ca sun la militie. Da’ nu sun. (zambeste complice, dintr-un colt de dinte).

O vad ca se uita tot mai atent pe geam, semn ca se apropie statia ei, asa ca o mai trag nitel de limba.

-          Cu plapuma asta ce faci?
-          Am primit-o.Mi-a dat-o o femeie de la blocul ala unde fac curat.
-          S-o speli,mamaie.
-          O spal,mama, o spal,sa o gaseasca fetele, noua.

Face o pauza si continua.

-          Nu stiu ce sa ma mai fac cu ele...
-          De ce, mamaie?
-          Ca nu le mai place carnea si ce ma fac io cu gainile din curte?Smantana ie scumpa, da' lasa ca vine pensia si vad io.Si se sterge la gura cu gulerul la rochie.
-          Lasa, mamaie, sa te tina Dumnezeu sanatoasa, ca le-oi face mata pe toate.
-          Da, mama.Ca am vazut o femeie de la blocu’ ala, murise si-i pusesera un cearceaf pe ea, asa, goala, s-o duca s-o arda, la crematoriu. Si le-am zis si io la ale mele ca mie mi-e frica, pe mine sa ma lase asa, in groapa, ca mi-e frica de foc.

Iar  tac. Ma uimeste, induioseaza, ma strange de inima, sa o vad cu cata usurinta isi plimba si randuieste gandurile in mintea ei batrana. Mancare, munca, copii, moarte. Sa o duca la groapa, atata vrea. Dar s-o mai tina nitel, sa le vada pe fete mari, atata numa.
A ajuns. Se ridica din timp si incepe sa apese constiincios pe butonul de la usa. Ma amuza, femeia asta din alte timpuri, dar atat de prezenta, apasand butonul ala care-i spune vatmanului ca aici se opreste ea. Si apoi o sa continue.
Si zic:

-          Te ajut, mamaie?
-          Nu, domnisoara, ca pot. Dumneata te duci la serviciu, la birou?
-          Da, mamaie.
-          Sa ai spor, domnisoara. La revedere.

19 comentarii:

  1. clar sunt sentimentala. Mi se umezira ochii. Si-s in birou. Inca am un nod in gat.
    Daca o mai vezi, si vrei, afla cum dam de ele... am niste haine de dat. Fetitele nu sunt chiar asa mici... posibil sa le vina cate ceva...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Maine o sa ies mai devreme la tramvai, mi-a zis ca merge in fiecare zi sa mature la bloc.
      Neaparat aflu unde sta si o sa am grija sa aiba ce sa le dea fetelor.
      Pe mine m-a anesteziat pentru toata ziua...

      Ștergere
  2. Nimic nu ma termina mai mult ca batranii Romaniei de azi. Un copil daca se naste in greutati nu prea le simte, ca nu stie altceva. Un batran care dupa o viata intreaga ajunge asa si inca se mai lupta pentru niste nepoti abandonati de mame "spaniole"...stiind ca in orice moment poate sa dispara si sa le lase singure pe lume...nu mai sunt cuvinte.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. La asta ma gandeam. Ma uitam la ea, ca mai ramasese doar pielea aia zbarcita de ea, optzeci de ani de viata, iar ea merge mai departe, le creste. Si ma gandeam doar ca sper sa traiasca sa le faca mari, ar fi asa o pierdere pentru copilele alea.

      Ștergere
    2. Statistic vorbind...sansele sunt mici ca ele sa aibe 18 sau 20 de ani cand ea dispare. Ca sa zici ca sunt cumva "un pic adulte" si o sa fie ok. Cine stie, poate dorinta asta o va tine in viata mai mult decat credem.

      Ștergere
    3. ma crezi ca-mi doresc din tot sufletul sa mai traiasca macar 10 ani?

      Ștergere
    4. Da, pai de aia am zis...inca 10 ani le-ar trebui. Pe de alta parte nu poti sa stii unde vor ajunge, ce invata ele din viata lor si daca o vor ajuta pe ea cand ea nu va mai putea sa se ajute singura. Stiu, sunt cinica...

      Ștergere
  3. Si ma-sa....o dormi linistita acolo in Spania, stiind ca are 2 fete acasa?

    RăspundețiȘtergere
  4. Se pare ca da. Mi-a zis ca a sunat-o acu' trei luni si i-a promis ca ii trimite bani dar nu s-a tinut de cuvant...
    Daca a fost in stare sa le abandoneze cand aveau 2 ani, respectiv 2 luni, iti dai seama cat de mama e.

    RăspundețiȘtergere
  5. Offfff.... Nu mai vreau sa aud povesti din astea, si din pacate sunt realitatea in care traim... Ma doare rau

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cred ca ce doare cu adevarat este senitatea cu care traieste viata asta atat de amarata.
      Eu le ascult, le vad, cred ca e sanatos, intrucatva, sa nu uitam de realitate.

      Ștergere
    2. Da, cel mai important e sa nu uitam, sa invatam noi ceva.
      Pe mamaie nu stiu cat de mult o putem ajuta (eu personal, cel putin) dar macar daca noi invatam niste lucruri, tot e de folos.
      Bravo tie ca ai ascultat-o! cred ca s-a bucurat mult. Si multumim ca ne-ai povestit!

      Ștergere
  6. Daca aflati coordonatele doamnei (nume, adresa/nr. telefon), va rog sa le faceti publice, pentru alti doritori sa ajute.

    Multumesc.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Daca o revad, si sper sa se intample si asta, ii voi cere datele personale si voi face anuntul public.
      Multumesc si eu pentru disponibilitate

      Ștergere
  7. Of, biata batranica.
    Ce lume necajita. Foarte impresionanta povestea.

    RăspundețiȘtergere
  8. Offff.......da-i Doamne putere si sanatate! La 80 de ani ........e lucru mare sa poti "cara" atata greutate; mare este Dumnezeu!

    RăspundețiȘtergere
  9. Doamne, iar nu-s buna de nimic toata ziua...
    Te rog sa afli datele lor de contact, te rog mult!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. O caut in fiecare dimineata, si eu vreau sa le ajut. Promit ca imediat ce o regasesc va anunt pe blog, sa facem ceva.
      As vrea sa adunam si niste rechizite, carticele, haine, mai multe.
      Te pup

      Ștergere
    2. Ok, multumim! :)
      Sa stii ca eu am muuulte de dat, pana si haine sunt convinsa ca ii sunt bune, la cat de "mare"-s io... :)
      Te pup si eu!

      Ștergere