sâmbătă, 18 mai 2013

If I ever have a gay kid...

Ipocrizie.Asta văd în jur. Oameni care se dau toleranți, iubitori de aproape și prietenoși cu oricine. Adevărul este că sunt absolut convinsă că o majoritate covârșitoare a iubitorilor de homosexuali și-ar scuipa în sân numai la gândul că propria odraslă s-ar putea iubi cu cineva de aceeași culoare a chilotului.
Pentru că, nu-i așa (?), n-am nimic cu nimeni, dar al meu n-o să fie așa. Permiteți-mi să mă pronunț: Bwahahahaha!

Urmăream aseară pe TV5 anunțul oficial al legalizării căsătoriilor între persoane de același sex (în Franța,să ne înțelegem) și mi-am dat seama că suntem la ani lumină distanță de civilizație, că vor mai trece ani lungi până vom putea vedea așa ceva în România, and it sucks. Pentru că, până la urmă, cine ești tu, dragă stat, să-mi dai voie să mă mărit / însor cu Gigel sau cu Frusina în funcție de felul în care se declină numele meu?




Mă irită, mă doare și mă rușinează faptul ca am trăit cinci ani din viață lângă o colegă pe care am realizat abia   mult mai târziu că nu o cunoșteam. Am înțeles că nu o văzusem fericită, deschisă, liberă, ea însăși cu adevarat, pentru că trăim într-o lume în care este rușine să fii gay. Pentru că , în sinea noastră, suntem niște animale troglodite care au senzația că toți homosexualii declarați vor să ne fută direct, doar pentru că ei, scuzați ,pardon, se fut altfel.

Dragă Gigel, Dragă Frusino, aflați, dară, că și voi vă futeți altfel. Faptul că trebuie să-mi ascult vecinii, în toiul nopții, pleznindu-se peste cur sau milogindu-se unul de altul pentru o tură mai cu foc, nu mă face să mă simt mai bine. Nu zâmbesc cu drag,gândindu-mă : mvaai, mânca-i-ar mama de heterosexuali, fac și ei ce i-a lăsat Dumnezeu pe pământ să facă. 

Este deplasat și absurd să cerni oamenii după cum aleg să-și trăiască sexualitatea, când fiecare este liber să facă ce vrea el în dormitorul personal și când pe tine, dragă normalule, nu te arată nimeni cu degetul pentru că te pupi cu fete.

Nici măcar nu este o chestiune de alegere,dacă mă întrebi pe mine. Am stat ceva vreme să mă gândesc la faptul că eu, sincer, nu știu de ce sunt hetero și nici cum am ajuns să fiu, știu doar că sunt. Că mintea, sufletul, corpul meu vibrează, absolut întâmplător, la un el. La fel de aleatoriu, mă gândesc, aș fi putut iubi astăzi cea mai mișto femeie de pe pământ, habar nu am. Cred sincer că dacă este ceva în lumea asta ce nu poate fi educat, schimbat, adaptat, acel lucru este alchimia fiecăruia. Modul în care fiecare simte și resimte oamenii și momentele, dincolo de fizic. Emoțiile.


Nu cred în explicații de genul a fost violat/ă în copilărie și a rămas cu traume. Iertați-mă, nu neg greutatea unei astfel de tragedii și nici faptul că, de multe ori, rămân cicatrici foarte greu de șters, dar Homosexualii nu sunt oameni defecți! Nu sunt niște jucării cărora le-ai scos o piuliță și nu mai funcționează niciodată normal. Am văzut oameni traumatizați ,într-un fel sau altul,oameni care au ajuns să se autoflageleze la nesfârșit, căutând același tipar bolnav cu care s-au învățat, singurul pe care-l cunosc. Însă aici paleta este foarte largă și cuprinde absolut toate formele de abuz la care te-ai putea gândi, deci nu. Homosexualii nu se fac.

Ei se nasc.Oameni.Oamenii se nasc fiind ei înșiși încă dinainte de a deschide ochii către lume, înainte de a ști cum sunt și cine sunt sau cum ar trebui să fie, după alții. Oamenii pur și simplu sunt. Iar dacă eu, ca posibilă viitoare mamă , am vreo așteptare de la copiii mei, aceea este să fie oameni.

Era o scenă în Grey's Anatomy,când Arizona povestește despre reacția tatălui ei, când a aflat că este lesbiană: Are you still the person I raised you to be? = Ești, încă, omul care te-am crescut să fii?



Eu sper că da. Că voi putea crește un om bun, un om inteligent și, cel mai important, un om liber să fie el însuși și liber să iubească. Și mai sper ca, până atunci, să se mai schimbe ceva în lumea asta, să renunțăm la așteptări, să înțelegem că nu putem dicta ce vor deveni copiii noștri, dar că putem dicta felul în care vor privi și vor fi priviți de către lume.

Și dacă tot sunt la capitolul confesiuni, am o singură așteptare de la copiii mei. Să nu fie paparude. În rest, cred că voi avea nepoți, dacă-și vor dori ei copii, sau poate nu. Poate vom dansa la nunțile copiilor noștri.Sau poate nu. Poate vor fi medici,ingineri,profesori sau inventatori.Sau poate nu. Poate vor fi homosexuali.Sau poate nu. Who cares?

Eu aleg să mă bucur de oameni. Smarten up,people!





27 de comentarii:

  1. mulți se tem să aibă un copil gay pentru că ar trebui să dea prea multe explicații celorlalți. de parcă le dau ceilalți de mâncare...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu cred ca nu inteleg ca n-au ce explicatii sa dea.Nene,am facut un copil, e intreg,respira,gandeste,vezi-ti de treaba ta.:D

      Ștergere
    2. păi, deja vorbim de reeducare generală. unii încă au impresia că trăiesc într-o societate în care trebuie să se justifice și dacă respiră

      Ștergere
  2. Permite-mi sa ma bag in seama. Sunt de acord cu tine cand zici ca nu e o chestiune de alegere cand vine vorba de alchimia intre corp si restul, dar cand cineva alege sa fie gay pt ca trait o trauma in copilarie nu mi se pare normal. Sunt de acord cu tine cand zici ca actil casatoriei este simplu si nu poate fi categorisit asa cum nu categorisesti faptul ca ti-e foame (iti e foame si punct), dar cand unii fac din a fi gay un motiv de "panarama" si de autoflagelatie chiar si cand interlocutorul nu le face nimic, iar nu-mi place. Si mai sunt de acord cu tine ca e cazul sa "crestem" in gandire si ca homosexualii nu sunt "defecti" dar ma intreb, de ce a mai lasat Dumnezeu pe lume 2 sexe care impreuna sa poata asigura perpetuarea speciei (si aici ma refer si la animale, nu doar om)?
    Multumesc pt audienta, te pup cu mare drag, eu, un om simplu (defect pt unii)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. da` când se duce la mânăstire din cauză de traumă, cât de ”normal” e? sau când se sinucide din același motiv? oamenii reacționează diferit. nu e treaba altora să-și dea cu părerea despre ce e normal când e vorba de o alegere personală.

      și sunt 2 sexe pentru că nu s-a decis dacă să facă doar bărbați, sau doar femei. politically correct.

      Ștergere
    2. Si in randul animalelor exista homosexualitate

      Ștergere
    3. Ești pe pantă greșită din start, nu dumnezeu ne-a pus 2 sexe, ci mama natură. :)

      Ștergere
    4. Ralu si Mara, you rule! senc iu!

      Ștergere
    5. @Camelia, multi au traume pt ca ei insisi stiu ca "ceva nu e in regula cu ei" nu doar ca mustra societatea; si treaba altora este sa isi dea cu parerea despre orice ca toti au dreptul la o parere si eu mi-am spus-o pe a mea
      @Ralu, animale suntem si noi dar tot nu cred ca e ceva normal sa fie asa
      @Mara, nu sunt in panta gresita, depinde cum privesti problema, Dumnezeu, sau mama natura sau Budha sau mai stiu eu cine, cu totii credem fara sa fim constienti intr-o entitate superioara a tot ce cunoastem si nu cunoastem!
      @Forfecuta, puncte de vedere sunt exact cati oameni sunt pe pamanant, similitudinile parerilor lor fac majoritati si minoritati, fiecare are dreptul la orice, dar fara reguli si tipare am fi fost de mult pierduti.

      Ștergere
    6. n-ar avea traume dacă ”societatea” nu s-ar încăpățâna să se bage unde nu-i treaba ei

      Ștergere
  3. http://www.mychilddocumentary.com/ nu stiu cand o sa apara acest documentar la cinema sau macar pe dvd. dar trebuie vazut, nu numai pentru educatia noastra in ceea ce priveste persoanele de alta orientare sexuala, ci pentru educatia noastra in ceea ce priveste toleranta punct.

    RăspundețiȘtergere
  4. smarten up! e singurul meu comentariu, si este legat de limba engleza! :) in rest, I couldn't agree with you more! tot ce vreau eu pentru fiul meu este sa fie FERICIT! atat!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. multumesc pentru atentionare,mi-a scapat:) corectez acum

      Ștergere
  5. Eu nu, nu aleg sa ma bucur pentru o astfel de alegere, nu este un lucru ok, nu cred ca este vorba de toleranta, si nu cred ca trebuie sa acceptam un lucru care este clar pacat!!! Dumnezeu nu ne-a facut asa, Satana se bucura enorm cand vede ca tot mai multi sunt convinsi ca este un lucru care se intampla, nu ai ce-i face. Daca credeti in Dumnezeu veti citi clar in Biblie ca homosexualitatea si nu numai este o uraciune inaintea lui Dumnezeu. Daca un copil este de mic educat in acord cu principiile lui Dumnezeu, nu cred ca se va ajunge la asa ceva. Asa sa ne ajute Dumnezeu!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu cred că Dumnezeul tău nu e de acord nici măcar să te dai pe net, dacă ți se deschide un pop-up cu doi tipi regulându-se? Blogurile ie satanice, stinge repede, că o să arzi în iad! ;)

      Ștergere
    2. Daca o exista Dumnezeu sau nu, o sa aflam pe lumea cealalta (daca o exista si aia), nu dintr-o carte scrisa de oameni! Si daca unii oameni decid sa urmeze ca balamutii niste vorbe dintr-o carte, eu nu o sa fac asta.
      p.s.:Mara, rulezi :P

      Ștergere
  6. Cand eram mica aveam un coleg stangaci. Asa se nascuse el, mana dominanta era stanga, normal a incercat sa scrie cu stanga, a fost o tragedie. TREBUIA sa scrie cu dreapta, pentru ca restul scriau cu dreapta, pentru ca majoritatea foloseau mana aia si oamenii definesc "normalul" si, am bagat de seama in ultima vreme si "adevarul", dupa criteriul acesta al majoritatii.
    Dupa ceva timp au aparut studii care sa spuna ca stangacii sunt la fel de normali si ca reprimarea asta a folosirii mainii dominante nu e buna si lasa traume. Ne-am calmat dar am ramas aceeasi. Nu stiu cand vom ajunge noi ca societate sa acceptam ideea de gay si in fond libertatea celorlalti de a nu fi ca noi.

    RăspundețiȘtergere
  7. Pun si aici linkul,iata un documentar de unde reiese ca tocmai asa ne-a lasat Dumnezeu/Natura sau cum vreti sa-i ziceti..Biserica insa a ales sa ascunda acest fapt in timp ce infiera de zor.

    https://www.youtube.com/watch?v=LFeXwKnCUNI&list=PLB8BB6611D9DDD11A


    Mihaela

    RăspundețiȘtergere
  8. Daca voi avea vreodata copii, as vrea sa fie sanatosi.
    Partea cu homosexualitatea ca o defectiune mi-a amintit de un episod din "Criminal Minds" - parintii isi trimiteau copiii homosexuali intr-un fel de tabara pentru a fi 'reparati' si nu era vorba de consiliere pe o canapea, ci forme de tortura.
    Oamenii sunt ... asa cum sunt, din pacate.

    RăspundețiȘtergere
  9. Singura mea speranta legata de copii este sa fie fericiti.

    RăspundețiȘtergere
  10. :)) cand era pumpkina mea mica, neavand cercei (sacrilegiu, cum adica sa ai fetita si sa nu-i pui cercei?!), diverse matracuce ma opreau pe strada si-mi spuneau: vaaaaaaai, dar ce baietel frumooooos (era si cam cheala si cam grasa cand era bebelusa), dar de ce il imbraci in roz?
    adica vezi-Doamne ma luau pe cocar ca de ce nu i-am pus copilului cercei daca e fetita. la care eu foarte calma, am inceput sa le raspund standard: stii, eu as vrea ca fiul meu sa fie homosexual cand va fi mare, asa ca il imbrac numai in roz bombon de sus pana jos, ca sa ii dezvolt partea feminina a personalitatii!
    acum ca am si un baietel care probeaza toate coronitele de printesa ale sora-sii mai mare, strugurelul cu sclipici si inelele si colierele gasite prin camera sora-sii, pe cuvant ca nu m-am stresat nici macar o secunda si n-am incercat sa-i smulg coronita de pe cap cand il vedeam admirandu-se in oglinda.
    mi-e indiferent cu cine o sa se pupe, atata timp cat o sa fie fericit! si la fel gandesc si in cazul fiica-mii, desi dupa cum se uita deja la printii din desene animate si la baieteii de pe strada, cred ca ar trebui sa-mi fac probleme numai in legatura cu varsta la care mi-ar placea sa devin bunica :)))

    RăspundețiȘtergere
  11. Pffff greu, eu vreau ca fiimea sa fie fericita. Si nu cred ca in lumea in care traim noi acum ar putea fi fericita lesbi. Asa ca sper sa fie straight. Sincer. E prea mult de luptat pt altfel si nu as vrea sa duca ea lupta de altfel. Call me mom:))

    RăspundețiȘtergere