Daca n-am murit de foc, mor de ras, sigur!

Acu cateva zile ne anuntara ca o sa fie faiar dril. Cu alte cuvinte, sunt zile in care dau astia alarma si noi alergam ca bezmeticii pe scari, care cu sticla de Cola, care cu paharele, care cu bomboanele, toti intru salvarea propriilor suflete.

Pana azi, uitaram toti de faiar drilu iminent si, cum se intampla in orice firma ce se respecta, pe la orele 10:30 ale diminetii, ne miorlaiam la sefa-miu ca nu tre sa intram in conferinta sufletului, ca fus orar, sinapsa, alea alea, orice, numai sa nu soliciti neuronu. Dupa o incurajare "parinteasca ", intraram toti in conferinta sufletului, ne daduram datele personale, contul bancar si circumferinta bustului si incepuram sa ascultam. N-apucaram decat sa il auzim pe nenea ala dandu-ne binete, ca se porni alarma. Haaaaleeeluiaaaa!

 Cu sufletul la gura si poseta pe umar, m-am incolonat si eu si am pornit-o sprinten pe scari, fericita de sansa nesperata de a mai chiuli juma de ora de la birou, motivat ;;) Daca acum cateva dati ne salvara in curtea cimitirului de pe soseaua Pipera colt cu cantina de la metrou, de data asta ne dusera la casa de copii, paralel cu cartierul francez, numai locatii de fitse, va spun!

O bomboana si o colica mai tarziu, ne trezim abordati politicos de INTREG personalul de la BancPostul vecin, veniti sa ne inmaneze cateva carti de vizita si invitatii intru vinderea sufletului pe bani putini, daca tot e sa dam coltul, zic. Bine ca nu ne-au facut oferte de asigurari de viata in caz de incendiu, desi eu asa as fi procedat, zau.. Talk about targeted marketing, ha!

Odata scapati de pericol, s-a strigat regruparea, asa ca am luat-o in pas sprinten, cu viteza melcului ranit, inapoi spre birou, fericiti ca am scapat cu bine de asa incercare grea. Cine cunoaste zona Aurel Vlaicu -Floreasca, stie ca la parterul uneia din cladiri e sediul unei clinici foarte cunoscute, cu specific aaa...cum sa zic..muieresc. Adica e clinica de ..aaa..privighetoare,na! Eh, si cum ne indreptam spre intrare, observam un Porsche Vintage din anii 80, muooooov, si prafuit, de ziceai ca ala chiar scapase de incendiu si foc si ploaia sahariana si venise acu sa-si salveze ce aveal si el/ea mai de pret...privighetoarea, adica ;;) Nu va radeti, ca ati vedea legatura dintre clinica de privighetori si privighetoare cu porschean movaliu, aveti nitica rabdare.

Nah, si cum priveam eu siderata aratarea si intrebandu-ma daca n-ar fi o idee buna sa-i scriu cu dejtul pe parbriz "spala-ma", cine se scoboara, cu trilu-i la pachet, intru verificarea,ma scuzati, triluitoarei?

Mihaaaaaaaai Torneeeroooo Traistariuuuuuuuuuuuuuuuuuuu! Eh, cam in clipa ceea mi s-a rupt mie filmul si a trebuit sa fiu luata pe sus, dupa ce mai ca m-am accidentat, tavalindu-ma pe caldaramul fierbinte. And I couldn't help but wonder! Oare n-ar fi fost mai usor si econom daca, in loc sa apese pe boton pentru a activa alarma, consumand, astfel, curent electric, deci bani, sa-l fi rugat pe musiu Tornero sa bage o acuta?

Fac pariu ca am fi ramas in istorie pentru cea mai rapida si eficienta salvare din incediu. Corporatiste frematande ar fi tabarat pe trilul masculin, in cautare de salvare si autografe, direct pe chiept, in dreptul inimii (ca doar hartia-i puternic inflamabila, na!).

Dar Tornero disparu in multime, corporatistele incendiate se intoarsera la cubicalele lor si colica gratuita, pastrand doar iluzia si emotia efemera a unei astfel de intalniri de gradul trei. The end.
 
Si-o dedicatie: