Si cam atat

Am obosit.
Drumul meu in blogosfera se incheie aici.
A fost frumos, interesant, am cunoscut oameni minunati , cativa mi-au devenit prieteni si in realitate,iar pentru asta sunt etern recunoscatoare blogului meu.
Probabil ca si-a servit scopul, m-a ajutat sa-mi pun ordine in ganduri, recunosc ca mi-am exorcizat demonii in public, dar e de ajuns.
Ca sa-l citez pe Hazband, nu am nevoie de blog pentru a fi fericita si simt ca de acum incolo vine fericirea.
Vreau sa-mi pun inima si timpul si zambetele in lucruri si fiinte pe care le pot atinge, carora le pot vedea zambetul si pe care sa le pot mangaia cu adevarat.

Nu cred ca am schimbat nimic pe aici, desi stiu ca au fost cativa oameni ce m-au citit constant, si va multumesc pentru asta. M-ati ajutat.
Asa ca va doresc un Paste fericit si o primavara, o vara, un an si o viata minunata.

Cred cu tarie ca , daca ne e scris sa ne cunoastem, ne vom cunoaste. Daca nu, nu.
Blogul ramane online, pentru retete, dac-or fi de folos cuiva.

Va imbratisez si va multumesc,
Monica

Si o dedicatie. Sadica, stiu :P