luni, 4 februarie 2013

Prietenei mele, copilotul meu pe o barca fara capitan - umbre 4

 










Noi doua, speriate, crescand, am trecut prin mari si furtuni, si cat de departe am ajuns, "sufleta" mea. We'll never be young again si uite de-asta de-acum suntem libere.
Every step of the way, cuvant cu cuvant, noi doua suntem niste marinari intr-o carte, ne -am salvat mereu reciproc de pe fiecare pod din drum si ne-am dus departe.
Iti multumesc, A.


Fragmente extrase din "I'll never be young again", de Daphne du Maurier.

Un comentariu:

  1. Multumesc! Cu bine, cu rau, cu greu, cu multe zambete, vom fi bine in cele din urma. Pacat ca intelegem mereu ce am avut dupa ce l-am pierdut, pacat ca nu stim sa radem acum de ce avem acum, in loc sa oftam dupa trecut....
    Cat despre viitor...il lasam in seama visatorilor, pentru ca noi am invatat ca avem doar azi, acum, aici si amintirile. :-*

    RăspundețiȘtergere